Geneza, ziua 4 – Soarele, luna si stelele

Primul lucru pe care l-a intrebat M. de dimineata a fost: “Mami, ce invatam azi?” Am fost atat de fericita ca ii place activitatea de saptamana aceasta atat de mult! Cand i-am spus ca invatam despre soare, luna si stele, reactia ei a fost una si mai imbucuratoare… Mi-a raspuns scurt: “Na, asa merge”. Am udat pamantul cu semintele de ieri, apoi am ascultat cu atentie, de data aceasta doar de aici (a devenit preferinta intregii familii) povestea celei de-a 4-a zi, am invatat si cantecelul de azi, dupa care ne-am facut desenul: la ziua a 4-a am urcat inapoi in treimea cu ziua 1, doar ca am folosit partea dreapta a desenului, unde am trecut cifra 4 si am desenat luna (vedeti in centru pamantul, colorat doar pe partea dreapta, asta inseamna ca acolo este noapte…deci, acolo lipsea luna), iar in partea stanga, am desenat soarele. Nu am uitat nici de stelute multe, multe…dupa care am dat o fuga afara, ca sa cumparam fructe si legume.

    

Evident, M. si-a salutat prietenii-copacei.

Dar sa revin la ceea ce am pregatit noi pentru aceasta noua zi frumoasa: am dorit mult sa o las pe M. sa lucreze si cu alte materiale decat doar Tempera, Acuarele, deci, m-am orientat catre pasla/fetru. Eu am decupat, iar pe M. am rugat-o sa aseze singura si sa lipeasca toate “piesele” acolo unde considera ca isi au locul. A fost un excelent exercitiu de repetare a diferentelor dintre zi si noapte, dintre soare si luna, dar si un joc frumos al culorilor si texturilor.

Eu, cu gandul si la activitatea de maine, am avut “o relevatie”, hai sa facem biscuitei in forma de stelute, soare, luna, sa facem cerul etc. Am cautat rapid o reteta simpla, cat mai simpla, din care am modificat margarina, pe care nu o suport (as prefera sa-i dau copilului meu mai bine paine goala, decat unsa cu asa ceva, deci, evident, in locul ei am folosit unt), iar in loc de faina de grau, am folosit faina integrala.

 

M. a papat 3 stelute, pe restul ii lasa pentru activitatea de maine (aici gandul mi-a fugit direct la articolul Ralucai, “Un test de caracter”. Nu mi-a venit sa cred cand a acceptat, pe loc, sa manance doar 3 dintre cei mai maruntei biscuiti, fara sa pomeneasca macar de unul mai mare, si sa-i lase pe restul pentru maine, cand, stia ca nici macar nu ii va manca ea. Sunt atat de mandra de ea!)

Am colorat o parte din aluat cu niste coloranti alimentari, insa, prin coacere, culorile nu s-au mai vazut aproape deloc, asa ca a trebuit sa le pictam, dar m-am bucurat ca a a fost asa…am lasat-o pe M. sa aleaga toate culorile necesare (iarasi un bun excercitiu), ea a decis ce nuanta de albastru vom folosi pentru zi, si ce nuanta, pentru noapte si tot ea a lipit biscuiteii acolo unde isi aveau locul.

    

Nu arata fantastic, dar, repet deviza mea: cel mai mult conteaza activitatea in sine, si nu rezultatul. Totusi, eu cred ca am facut pentru M. un fel de prajitura Madlene a lui Proust…biscuiteii miros divin, iar ea a ales cu atata migala unde sa aseze stelutele, luna si soarele, chiar daca “cerul” a crapat pe ici, pe colo, cand mami a incercat sa indrepte marginile. Am senzatia ca, de acum inainte, de cate ori va auzi aceste cuvinte, va simti mirosul biscuiteilor!

Nici azi nu am scapat de “acompaniament”…

“Day 4, day 4

God made sun, moon, stars galore,

Day four, day four,

God made sun, moon, stars galore.”

(3 ani si 4 luni)