Tutorial – literele “a” si “A” din argila polimerica

Incerc azi un “experiment”, acela al impartasirii, pe episoade de cate “o litera”, cu cei care ne urmaresc a micilor mele secrete in confectionarea literelor din argila. Greu nu este, doar cu rabdare trebuie sa ne inarmam, deoarece sunt destul de multi pasi de urmat si respectat 🙂 Ar fi fost mult mai usor sa realizez un tutorial filmat, insa, cum am doar 2 maini, ramanem la fotografii…astept toate parerile si recomandarile voastre si daca va fi cazul, schimb ceea ce se poate schimba in redarea pasilor, ca sa fie cat mai pe intelesul toturor. Cele mai importante 2 lucruri de care aveti nevoie sunt:

1. Materialul pe care il veti lucra (se gaseste pe piata argila de la tot felul de firme, dintre care cea mai cunoscuta e Fimo, dar asta nu inseamna ca e si cea mai buna…fiecare are preferintele sale, eu optez pentru Cernit, daca ma intrebati, dar am lucrat si cu Sculpey, care e si el minunat. Cu Premo nu am lucrat, deci doar il mentionez). Aceasta pasta de modelat seamana izbitor de mult cu plastilina, doar ca dupa coacere, se intareste asemenea ceramicii, fara sa fie casanta, totusi. O gasiti la magazinele de gen hobby, dar si la o multime de magazine online (la preturi intre 6-7,5 ron/pachetelul de 56 grame).

2. Un cuptor clasic (NU MICROUNDE!!!), pe care sa il puteti seta la exact atatea grade cate scrie pe pachetelul de argila (Fimo si Cernit – 110 grade Celsius, coacere de 30 minute, iar Sculpey – 130 grade Celsius, coacere de 15 minute pentru obiecte de maximum 6 mm grosime. Cu cat ceea ce confectionati este mai gros, cu atat se mareste durata coacerii. De exemplu, la 12 mm grosime, ajunteti la 30 minute de copt s.a.m.d). Daca nu dispuneti de un cuptor cu termometru incorporat, puteti opta pentru un termometru de cuptor, ce se gaseste si la noi. 

Pe langa aceste “obligatorii”, mai aveti nevoie de:

3. Un spatiu pe care sa lucrati (ideala ar fi o placa din sticla groasa sau din ceramica, gen gresie sau faianta, deoarece aceasta argila “roade” orice alt material si se mai si lipeste ingrozitor, stricandu-va toata munca la final…)

4. Un cutitas (eu, pe la inceputuri foloseam cel mai mic cutit, dar foarte bine ascutit, pe care il aveam in  bucatarie). De curand am primit, cadou, un bisturiu de dentist (e perfect!!!) sau puteti cumpara cutitase tip lama, speciale pentru aceasta activitate. 

5. Cateva ustensile de modelat nu v-ar fi de prisos. Eu multa vreme am folositacest set, cumparat de la librarie, dar puteti “imprumuta” de la copilasul/copilasii dvs. (din seturi de modelat cu plastilina) tot felul de “unelte” etc.

5. Hartie de copt pe care veti introduce la cuptor ceea ce ati confectionat.

6. Servetele umede si uscate.

7. Multa inspiratie si spor 🙂

 

In tutorialul de azi, va voi descrie felul in care se pot face literele “a” si “A”. Totusi, trebuie sa fac o precizare importanta: chiar azi mi-a lasat mamica Aurelia un comentariu, mai mult decat justificat, la postarea mea de ieri, cea cu literele in stil Montessori. Ma intreba asa: “a mic de tipar pe care l-ati folosit nu ar putea sa o incurce, dat fiind faptul ca in scrierea noastra este altfel? ” Are foarte mare dreptate! Si eu m-am framantat mult cu aceasta litera si “salvarea” am gasit-o in cartile M….cele strict de varsta ei reprezinta “a” exact asa cum il redau si cei din Montessori, si cum l-am invatat si noi. Cred ca s-a facut aceasta schimbare in redarea ei tocmai pentru ca e infiorator de greu de scris (sunt adulti care nu il pot scrie, d-apoi un copil atat de mic…). Le invatam acum in forma aceasta, si avem toata viata la dispozitie ca sa invatam pe parcurs restul. 

 Asadar, pasii:

1. Ne spalam bine de tot pe maini, dupa care stergem cu atentie suprafata de lucru si mainile (chiar daca ne-am spalat pe maini cu apa si sapun) cu servetel umed, apoi cu servetel uscat (cel mai bun este cel din hartie, deoarece unul din panza ar lasa, inevitabil, scame noi). Sacrificam o bucatica din material, pe care il framantam bine intre degete, dar stergem cu el si blatul de lucru pentru a lua posibilele scamute ramase (in special cand lucrati cu material deschis la culoare, poate deveni totul un calvar…se strang atat de multe scame si murdarii, pe alb in special, incat va vine sa le lasati pe toate balta. Asa ca, “better safe than sorry”…). La fel, cand lucrati cu mai multe culori, mainile trebuie sterse de fiecare data cand treceti de la una, la alta.

2. Incepem, in sfarsit, sa lucram materialul (daca sunteti foarte la inceput va sfatuiesc sa alegeti o alta culoare, si nu alb, pana cand va obisnuiti cu toate etapele astea, alegeti un rosu intens, un verde olive, un bleumarin, va va fi mult mai usor). Atunci cand lucrez cu Fimo, prefer varianta Soft (pentru ca se poate manevra mult mai usor, exact ca o plastilina, in timp ce varianta Classic e mai tare, destul de greu de framantat). Am rulat un “carnacior” (aici voi decideti grosimea literei), am taiat capetele, ca sa fie perfect netezite si aspectuoase…

3. Incepeti sa dati forma literelor. In imagine aveti 4 bucatele de material: primul e burtica lui “a”, al doilea e bastonasul lui “a”, al treilea e corpul lui “A”, iar a patra, e liniuta de pe mijlocul lui. 

4. Uniti elementele si obtineti literele! 

5. Le puteti lasa asa cum sunt, sau le puteti “textura”. Eu, pentru litera mica am folosit tehnica “cusaturii in piele” (ai impresia ca litera e facuta din piele cusuta…ador acest efect!). Cum il obtinem? Foarte simplu…o scobitoare e suficienta! O tineti exact asa cum vedeti in fotografie si o apasati usor in material (va creea o adancitura putin oblica, putin alungita, exact ca o cusatura).

 Pentru litera mare am folosit omatrita de texturat (la fel de bine puteti folosi orice altceva….un nasture cu textura interesanta, orice va place mult si e destul de ferm incat sa se poata imprima textura sa, prin apasare, pe materialul nostru). 

6. Am trecut la realizarea albinutei:

Doua bucatele de material galben (din prima faceti o mingiuta…va fi capul albinutei, iar din a 2-a, faceti un con, ce va servi drept corp al ei). Va spalati pe maini, stergeti cu servetel umed, uscat…Rulati o bucata mica din alb si il taiati exact la mijloc (veti obtine 2 bucatele identic de mari). Luati prima bucatica de alb si o mai framantati o data, o transformati intr-un con mic (asemeni corpului albinutei), dupa care turtiti putin conul si veti obtine aripioara! Repetati procesul pentru a obtine si a doua aripa. Luati o bucatica de material negru, il framantati, rulati intr-un carnacior subtire si il turtiti usor cu degetele, ca sa obtineti o fasie subtire, pe care o taiati in jumatate. Cu un cutitas bine ascutit, taiati marginile, incat sa obtineti doua “liniute” cat mai simetrice si drepte, ce vor orna albinuta 🙂

7. Inceti sa asamblati elementele: uniti corpul, de capul albinutei, asezati, cu mare grija liniutele, una cate una, unind capetele in partea de jos a corpului (cum ar veni, pe burtica), asezati aripioarele exact in zona in care ati unit corpul, de capul albinutei.

8. Luati din nou scobitoarea si faceti doua gaurele micute acolo unde considerati ca veti pozitiona ochisorii. 

9. Luati un strop de material negru, faceti doua mingiute minuscule, pe care le asezati cu grija in gaurelele pe care le-ati facut anterior (daca le asezati direct pe fata albinei, fara sa faceti anterior gaurelele, se vor dezlipi foarte repede).

10. Luati un capacel de carioca sau desfaceti un pix si folositi una dintre jumatati pentru a face gura albinei. Gasiti zona potrivita si apasati putin, jumatate din capacel, direct in material…

11. Urmeaza sa porniti cuptorul (respectati intocmai instructiunile de pe ambalajul argilei) si tineti un geam deschis (argila polimerica degaja, la coacere, un gaz toxic)!!! In cazul Fimo, cuptorul va sta la 130 grade, timp de 30 minute (nici mai mult, nici mai putin). Atentie: daca depasiti limita maxima de pastrare la cuptor, argila se va arde, va incepe sa scoata un fum inecacios, care greu va putea fi scos din incapere (eu nu am patit-o, dar va transmit ceea ce am auzit).

12. Dupa ce ati oprit cuptorul, ii deschideti usa si o lasati asa pana cand obiectele puse la copt ajung la o temperatura la care puteti pune mana pe ele. 

13. Le lasati sa “se odihneasca”…veti vedea ca, pe masura ce se racesc, devin tot mai tari, tot mai ferme. Dupa ce sunteti siguri ca le puteti manevra, incepeti pasii finali… Eu, personal, in special pentru ca cel mai mult lucrez pentru fetita mea si nu imi surade deloc ideea ca i se vor rupe in manute tot felul de bucatele din obiectele facute, prefer ca, dupa coacere si racire, sa trag de ele, la propriu…acolo unde exista elemente de imbinare, imi place sa le desfac si sa le lipesc sanatos inapoi, cu Loctite Super Bond (neaparat sa fie varianta GEL). Fac acest lucru si cu albinuta, evident (daca, inainte de coacere o asezati direct pe litera, si asa va sfatuiesc sa faceti, ca sa-si faca bine “culcusul” pe ea, s-ar putea sa se lipeasca destul de bine de litera. Totusi, incercati sa o dezlipiti dupa coacere…daca vine usor jos, trebuie lipita cu un adeziv serios, ca cel pe care l-am recomandat).

14. Urmatorul pas este netezirea eventualelor margini care “taie” sau nu sunt perfect finisate. Folosesc un smirghel de granulatie destul de mica, nu dureaza mult, dati cu el de cateva ori pe margini si va ramane fin si neted, neted.

15. Ultimul pas este aplicarea unui lac de protectie. Eu il recomand pe cel din imagine pentru un aspect natural, nu deosebit de lucios, dar care scoate ce e mai frumos din culori…devin mai profunde, mai accentuate. Se numeste Satin Glaze (by Sculpey). Se aplica pe o parte, se lasa sa se usuce, intoarceti obiectul pe partea cealalta si aplicati cu atentie, in cantitati mici

(altfel se scurge destul de urat). Repetati totul…trebuie sa aveti 2 straturi de lac, pe ambele fete ale literelor/albinutei. Imediat ce ati aplicat lacul, spalati pensula (ca orice lac, daca apuca sa se usuce, distruge iremediabil pensula).

16. Nu uitati sa stergeti si cuptorul de depunerile de gaze degajate in timpul coaceii. Eu, tava (nu puneti direct pe gratar deoarece va lasa in argila santuri) pe care au stat literele la copt o scot si spal cu apa si detergent de vase, iar interiorul cuptorului il sterg cu spirt sau Clin.

Asa mi-au iesit mie literele si albinuta mai mare (facuta ca sa vedeti mai bine detaliile, dar si pentru a fi folosita ulterior in loc de “flashcard”, pentru lectii de engleza si nu numai).

Inca doua sfaturi:

Renuntati la bijuteriile de pe maini atunci cand lucrati cu argila aceasta.

Dupa ce ati desfacut pachetelul de argila, e bine sa il pastrati (cu tot cu ambalajul ei initial) intr-o punguta de unica folosinta, nu ceva sofisticat, pe care sa o legati sau strangeti bine (aerul va usca argila, altfel si o va face faramiciosa si buna de aruncat la gunoi). Pe langa ca le tin, fiecare culoare, in punguta ei, le mai pun pe toate intr-o cutie ce are capac ermetic (nu mi s-a intamplat niciodata sa mi se usuce vreo bucatica de argila in acest fel).

Spor sa aveti si ar fi minunat sa stiu ca v-a folosi tutorialul!