Arts and crafts,  Jocul literelor,  Materiale neconventionale,  Montessori

Jocul literelor in stil Montessori – (i, n, r)

Iata-ne in cea de-a 3-a saptamana de joc al literelor! Pe masura ce se strang litere pe care le cunoastem, jocurile devin tot mai complexe si mai atragatoare, iar lui mami ii vin intr-una idei noi, ca pe banda rulanta. Pentru azi asa ne-am pregatit: literele tactile, literele din argila, LeapFrog Scrible and Write, carti de joc educative, fingerpainting pe folie de aluminiu, tavita cu sare, tabla de scris, un borcanel nou pentru “I spy with my little eye” si mozaicul.

Va enumar pasii, pentru ca s-au strans mai multi decat pana acum:

1. Dupa ce am repetat literele ce ne sunt cunoscute deja (a, c, p, s, e, o) am inceput activitatile, ca de obicei, cu literele tactile (aici, la punctul 1. am scris pentru prima oara despre ele). 

2. Am continuat cu tavita cu sare.

3. Am facut perechi de litere tactile si din argila.

4. Am introdus si cartile de joc educative, de la ed. Gama (Alfabetul si Invat sa citesc).

Si am “scris” o multime de cuvinte: cap, pac, as, os, oaie, pian, ac, nor, porc, rac, roi, sec, cor, pin, corp, capac, ou, an, ea, car, sare.

5. Am exersat scrisul si cu LeapFrog Scrible and Write (aici am scris pentru prima oara despre el):

6. Am modelat din plastilina, literele pe care le stiam, dar si pe cele invatate azi, luandu-le ca reper pe cele din argila.

7. Am preparat pentru asemenea activitati homemade fingerpaint, luandu-ma dupa reteta gasita aici si am pus in practica ideea gasita aici. Noua vospeaua ne-a iesit cam groasa, deci am folosit un capat de creion pentru a “scrie”, pe folie de aluminiu, litere, cifre, tot ce a dorit M. A fost si un exercitiu bun de relaxare, i-a placut, evident, sa se murdareasca si sa imagineze tot felul de minunatii pe acea folie.

    

8. La tablita am scris eu, mai intai, litere, iar ea le-a sters cu ajutorul pensulei inmuiate in apa.

Mi-a placut foarte mult cum ducea pensula si reusea sa respecte, fara ezitare, liniile si curbele facute de mine. S-a jucat si aici cat si cum a dorit, scriind la randul ei litere si cifre, apoi stergandu-le…

…pana cand m-a anuntat ca si-a facut autoportretul (mi-a mentionat ca a desenat parul asa de lung cum e al ei.

9. A urmat un “I spy with my little eye” putin diferit, in sensul ca, in loc de borcan, am folosit o sfera/un glob, ce se infileteaza pe mijloc (am pus in el 3 cifre si orez, de alta culoare decat cel folosit pentru litere).

Dupa ce le-a studiat si intors pe toate fetele, pe masura ce recunostea litera, o scria de una singura pe hartie (bonusul ei a fost faptul ca a avut voie sa le scrie cu o carioca albastra).

10. Iar deliciul este acest borcan mare, pentru care am vopsit orez intr-un mov identic cu al levanticai (de cum l-a vazut, M. s-a lipit de el ca o musculita si nu inceteaza sa-mi multumeasca pentru ca l-am facut).

   

11. Am incheiat jocul literelor cu mozaicul. Literele de pe randul de sus sunt facute de mine, iar cele de pe randul de jos, de M.


 

La multe litere invatate si voua!

(3 ani si 5 luni)

4 Comments

  • Roxana

    Wow! Cat de frumos invata M jucandu-se. Se vede cat de mult ii place aceasta joaca. Bravo, mami! Aveti multe activitati interesante si materiale pe masura 🙂
    P.S: de mult vreau sa te intreb, de unde aveti bucataria, e tare frumoasa?

  • Camelia Vida-Rațiu

    Multumim, Roxana. Cu tact orice copil poate ajunge sa lucreze asa…si M. are zile/momente in care nu vrea sa aduca de nimic, dar e bine ca e asa…nu uitam ca suntem copil (mic). Bucataria e de la Ikea. Pupici!

  • Valentina

    Chiar ca se descurca foarte bine. E deja avansata in recunoastrerea literelor. Si Elena are momente cand e foarte indaratnica si nu vrea sa faca nimic, refuza orice provocare, dar o las in pace si continuam cand e mai bine dispusa, cum spuneai si tu, sa nu uitam ca sunt copii si nu e nicio competitie, avem tot timpul sa invatam, important e sa se simta bine.

  • Camelia Vida-Rațiu

    Da, Valentina, eu am un alt cuvant…eu spun ca nu e maraton :)))) Fiecare suntem unici si avem ritmul nostru propriu. In ceea ce o priveste pe M., ne intindem doar pana unde ne e cearsaful, niciodata nu cred dificultatea fara sa vad ca isi doreste ea si ca poate. Asa e ea fericita, facand activitatile astea, asta trebuie sa-i dau. Va pupic!

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.