Cum dezvoltam motricitatea fina si motricitatea grosiera

Toata ziua de azi am dedicat-o dezvoltarii motricitatii…fine si grosiere, ceea ce a fost excelent…am putut remarca amandoua stadiul in care am ajuns acum, fata de cum eram acum cateva luni in urma, la acest capitol. Ne-am relaxat, am putut povesti cate un luna si-n stele, pe masura ce degetelele lucrau de zor.

Snuruletul buclucas

Raluca ne-a imprumutat (multumim din suflet!!!), de curand, o carte fantastica, se numeste Siretelul buclucas (ed. Teora) si o recomand din tot sufletul celor ce doresc sa dezvolte motricitatea fina a micutilor lor. Este vorba despre un set ce cuprinde o carte cu paginile groase, din carton foarte rezistent, lucios si extrem de viu colorat, pe care copilasul o poate “snurui” cu o gramada de panglicute, snurulete, aflate si ele in acest set.

In total rezulta 10 pagini cu tablouri, teme diferite, care mai de care mai atragatoare si mai hazlii si tot atatea snurulete.

De foarte mult timp, M. plange de cate ori vede ca mami coase ceva…isi doreste si ea ac, isi doreste si ea extrem de mult, ca mami sa o invete sa coase. Mi-am amintit, brusc, de acest lucru azi, pe cand degetelele ei cautau snuruletul potrivit pentru primul tablouas ce urma sa fie ornat cu el. A fost ca o explozie…i-am spus: “Mami, am senzatia ca tu cosi cu acel capat de snurulet!” A facut ochisorii maaaari, a semn de revelatie si a inceput sa strige: “Mami, invata-ma sa cos, te rog, te rog, te rog!!!” Atat de mult a motivat-o aceasta analogie ce mi-a venit in minte, incat nu s-a lasat pana cand nu a snuruit fiecare pagina in parte!

Ne-am distrat copios, M. a stat concentrata foarte mult timp, dar, cel putin in cazul acestui joc, mi-a cerut sa o “asist”, sa nu plec de langa ea, ca nu cumva sa se innoade snuruletul si sa nu mai stie ce sa faca.

 Mozaicul

Am continuat jocul nostru cu acest set de “pioneze” din plastic (ulterior am observat ca exista si varianta din lemn, as fi preferat-o de mii de ori pe aceea, daca as fi deschis mai bine ochii inainte sa-l fi cumparat pe acesta, de aici). Oricum, M. a fost extrem de incantata de el. De fapt, atat de incantata, incat s-a apucat sa construiasca randuri interminabile de pioneze si nu s-a ridicat de la masa pana cand nu a terminat ceea ce isi propusese (supica s-a racit din acest motiv).

   

Cat timp ea a lucrat, mie mi-a venit o idee, care spun ca e destul de inspirata…cu o bucatica de creta roz am trasat conturul unei casute, iar pe M. am rugat-o sa o umple cu “boboloate”, cum le spunem noi acestor pioneze.

   

 

In acelasi set cu mozaicul se gasesc si multe forme ce pot fi snuruite si multe snurulete diferit colorate. Nu puteam rata ocazia, am trecut la o noua tura de “cusut”, cum numeste acum M. aceasta activitate.

Ceaiul Happy Goji

M. are o pasiune fantastica pentru ceai! 

Zilele trecute am primit cadou un ceai de fructe (Claudia, iti multumim din suflet pentru el!!!) care a facut papilele noastre gustative sa danseze de incantare! A fost o experienta unica, pe care azi am reluat-o cu o incantare de nedescris. 

Este un amestec de fructe de goji, mure, capsune, mar, care miroase cum nu va puteti imagina…ore intregi mirosul s-a pastrat in casuta noastra, si tot atat de mult timp i-am simtit aroma pe bolta palatina! Of, cred ca am dezvoltat si eu o noua pasiune!!!

Am decis sa il bem in canitele M-ei pentru a face o adevarata activitate de antrenare a degetelelor. Este o mare provocare sa bei ceaiul cald din canite atat de mici (in total 5 linguri incap intr-una), dar M. s-a descurcat de minune, nu a varsat nici macar o singur picatura.

Am pastrat cateva fructe, pe care am lasat-o pe M. sa le “pescuiasca”, iar satisfactia ei a fost totala. Striga de fiecare data: “L-am prins pe Goji!!!, “E delicios!!!””

 

Va recomand din tot sufletul fructele de Goji pentru cei mici, pentru toata famila, de fapt. Este o sursa-bomba de vitamina C, dar nu numai:

Este al doilea in lume ca si continut de vitamina C, contine mai mult beta caroten decat morcovii si mai mult fier decit o friptura, este bogat in vitamina B si altele.

Este cel mai eficient antioxidant – consumul a numai 2o grame de goji asigura necesarul zilnic de antioxidanti! (sursa)

M. le rontaie de mica, exact ca pe alte fructe uscate (sunt dulci-acrisoare, excelente!).

Briosele M-ei

Si, daca am avut ceai, ne-am gandit sa facem si niste “briose” de orez si alte cele, specialitatea M-ei (pe langa faptul ca este o excelenta activitate senzoriala, joaca aceasta este si una perfecta pentru dezvoltarea motricitatii fine).

Popicele

Afara, la joaca, am exersat doboratul popicelor… M. le-a asezat singura, le-a doborat pana la ultima, intr-un cuvant, ne-am distrat de minune! A topait ca un iepuras, a alergat de jur-imprejurul meu, ca un titirez, deci, pot declara fara niciun dubiu ca am mai dezvoltat putin motricitatea grosiera cu ajutorul acestor popice.

 

Mersul “pe barna”

Dupa popice, a urmat desenatul cu creta pe asfalt. 

M. a dorit sa traseze trei linii, cate una pentru fiecare dintre noi, cu scopul de a ne testa echilibrul. Faptul ca ea merge pe o linie trasata cu creta e firesc, ca se mai prosteste mami deja nu mai e o noutate pentru vecini, dar cand l-am vazut pe tati calcand cu grija, la indicatiile M-ei pe linia trasata de ea, am ras cu totii cu lacrimi. Drept recompensa pentru efortul depus, M. ne-a recompensat pe toti trei cu cate o floare desenata de ea, in capatul fiecarei linii!

      

Voi topaiti cu cei mici pe afara?

(3 ani si 7 luni)