My Favourite Artists Lapbook- Van Gogh
Ne aflam intr-o perioada din viata M-ei in care la tot pasul ne navalesc zeci de intrebari pe minut: “Ce se vinde in magazinul acesta? Ce este cladirea aceasta? Ce fac oamenii din magazinul acela?” si cate si mai cate! Asa s-a intamplat zilele trecute cand, trecand prin fata unei Galerii de Arta, M. foarte curioasa si-a bagat nasucul prin vitrina ca sa vada ce se intampla inauntru. Am vazut-o explodand dintr-o data, dand din manute si strigand in gura mare: “Mami, tati, Van Gogh, Van Gogh! Repede, haideti sa intram sa-l vedem!” E clar, nu ne plictisim nici cand suntem pe afara! Am intrat in Galerie si am rugat frumos personalul sa-i faca hatarul copilului si sa o lase pe M. sa-si plimbe ochisorii peste tablourile insirate frumos., precizand din capul locului motivul pentru care am intrat. Eu eram sceptica si putin jenata…cum sa fie un tablou de-al lui Van Gogh acolo?!? O vad pe M. cum tasneste de langa mine si alearga ata la peretele inalt cat casa si incepe sa-si agite manuta, aratandu-ne cel mai de sus tablou, incadrat de altele, al carei tema era intr-adevar o vaza cu floarea soarelui, foarte asemanatoare celor patru pictate de Van Gogh! Evident, am fost foarte mirata de spiritul de observatie al M-ei, dar si de felul cum incepe sa asocieze informatiile invatate cu mami, cu lucrurile pe care le intalneste in viata de zi cu zi! Am cerut voie sa fac si o poza, de care sunt foarte mandra, trebuie sa recunosc (este primul nostru “inceput” intr-ale artei plastice).
I-am promis ca vom relua studiul pe Van Gogh, de vreme ce il iubeste atat de mult (aici si aici am mai avut activitati pe baza lucrarilor acestui pictor minunat).
Ca si material de lucru am avut:
~ cartonase Montessori cu picturile cele mai importante ale lui Van Gogh
~ Lapbook (The Wordl’s Greatest Artists)
~ cartea Arta pentru copii
~ o activitate (gen cratf) de redat una dintre lucrarile sale, numita Scaunul si pipa lui Van Gogh
Cartonase Montessori
Am inceput lectia prin a aseza pe masa cartonase Montessori realizate de noi (le puteti descarca la sfarstiul acestui articol daca va plac), in care am cuprins marile opere ale lui Van Gogh (titlurile le-am facut bilingve, ro-en, si tin sa mentionez faptul ca traducerile din engleza in romana nu imi apartin, ci sunt luate din Wikipedia).
M. s-a distrat asezandu-le pe masa, in timp ce mami ii citea titlul fiecarei picturi. Cel mai mult i-a placut cartonasul cu Mancatori de cartofi, carora ea (nu stiu din ce motive) le spune Indieni mancaciosi de cartofi!!!
Lapbook – The World’s Greatest Artists (vol. 1)
Acest minunat material l-am gasit (free de aceasta data) pe blogul Confessions of a…Homeschooler si vi-l recomand si voua din tot sufletul, este absolut superb!
Materialul este impartit pe 8 pictori si e drept, in prima parte cuprinde lectii gandite pe carti recomandate, ce se pot cumpara de pe Amazon, insa totul se poate adapta (oricum pentru cei micuti de varsta M-ei prea multa informatie teoretica e inutila inca).
Despre felul in care am realizat eu lapbook-ul puteti citi aici, poate va ajuta.
Primul material a fost un carnetel pe paginile caruia cel mic lipeste cate o pictura de-a lui Van Gogh (in materialul PDF gasiti paginile pentru carnetel, le decupati si apoi prindeti intre ele cu un capsator).
Iar al doilea este un puzzle (Noapte instelata), pe care l-am realizat luandu-ne ca reper cartonasul nostru Montessori.
Arta pentru copii
Apoi ne-am indreptat atentia catre cartea Arta pentru copii (aici si aici am scris multe despre ea), ducandu-ne direct la capitolul cu Postmodernism, unde lectia pe marginea artei lui Van Gogh este absolut fantastica!
Cu plansa in fata (Vaza cu floarea soarelui), am lecturat patru pagini din acest capitol, lasandu-le pe urmatoarele doua pentru o alta lectie.
Iata cum suna introducerea in aceasta lectie:
“Pune plansa pe sevalet. CE VEZI?
Iata o vaza plina cu floarea soarelui. Artistul le-a pictat folosind doar diferite nuante de galben, cu exceptia fondului, care e turcoaz. Pot fi observate tusele de pensula groase si mari. Florile sunt si ele mari, fiecare avand o pozitie diferita, dreapta, aplecata, privita dintr-o parte. Cea din stanga e vazuta din spate. Daca privesti cu atentie vei vedea ca nicio floare nu seamana cu cealalta. De ce a pictat buchetul doar cu flori galbene, cand ar fi fost mai dragut sa le combine cu unele rosii, albastre, roz sau violet?”
Raspunsul M-ei a fost prompt: “Mami, tu nu stii ca floarea soarelui este numai galbena?!” (Prima concluzie: textul este si pentru “urechiuse” mici).
Foarte interesanta mi s-a parut accentuarea utilizarii galbenului de catre pictor. In aceasta idee urmeaza un alt exercitiu, cel al impartirii culorilor pe culori calde si culori reci. Frumos de tot, pe intelesul copiilor (si aici M. mi-a dat raspunsuri prompte si corecte). Ce mi-a placut insa cel mai mult a fost ideea de a studia indeaproape culoarea galbena:
“Cate nuante de galben indentifici in tabloul lui Van Gogh? Multe, nu-i asa?
Este important, deoarece paleta nuantelor de galben este una dintre cele mai dificil de folosit, cu greu putand fi gasite variatii.
Daca nu crezi, deschide orice cutie de creioane colorate si numara-le pe cele albastre, verzi, maro si, apoi, pe cele galbene. Sunt doar unu sau doua, nu-i asa? Acum incearca sa colorezi un tablou folosind doar aceste doua nuante de galben si vei vedea cat este de greu.”
M.-ei i-am cerut sa ridice manuta in care are cele mai multe creioane si a tras singura concluzia: Asa e, galbenul are tare putine nuante!
Scaunul si pipa lui Van Gogh
Aceasta activitate ne-a distrat si ea foarte mult! Aceasta a fost sursa inspiratiei mele si desi pare dificil de realizat, totul decurge foarte usor, iar rezultatul ii lasa pe cei mici cu gura cascata!
Cam asa m-am pregatit eu:
~ Am trasat, in creion, toate contururile, si am taiat cu un cutter zona de sezut si picioare.
~ Am masurat toata suprafata si am decupat, dintr-un alt carton un dreptunghi de aceleasi dimensiuni, la care am adaugat cate 0,5 mm pe fiecare margine (si asta deoarece dreptunghiul mic va fi lipit pe spatele “tabloului” si ne trebuie margini pe care sa aplicam lipiciul).
~ Ne-am apucat de colorat, iar ceea ce am obtinut am lipit pe un carton de culoare inchisa:
V-am spus ca rezultatul este foarte placut copiilor!
Iata, “Scaunul” original si “Scaunul” nostru:
Lectia am incheiat-o in acelasi ton vesel, urmarind acest filmulet despre viata si arta lui Van Gogh:
Nota: Toata ziua de ieri, M. a dorit sa se uite doar la filmuletul postat de mine vineri, cel cu Classical Baby, in care la minutul 21:29 apare Noaptea instelata, al lui Van Gogh, pe fond muzical inegalabil, semnat c. Debussy (dupa care mami e topita, dar vad ca si M. da semne serioase ca i-ar placea la nebunie muzica lui). Mai postez acest film inca o data, merita urmarit, este superb!
Cartonasele Montessori (in format PDF) le puteti descarca de aici.
(3 ani si 9 luni)
25 Comments
Unknown
Superb! La fel ca intotdeauna!
Multumim si pentru faptul ca ne pui la dispozitie materialele cu care lucrezi, o sa ne fie de mare ajutor!
Am vazut la libraria Carturesti, in Bucuresti, niste materiale legate de Van Gogh. Poate te uiti pe site-ul lor.
Ai cumva materiale cu Klimt sau Hundertwasser?
Ramona
Camelia Vida-Rațiu
Multumesc, Ramona, m-as bucura mult daca ar folosi si altora materialele.
Mersi mult pentru pontul cu materialele legate de Van Gogh.
Sa stii ca pentru Klimt si Hundertwasser nu am gasit pe stoc nimic, am incercat in disperare sa comand. Dar, la recomandarea ta, voi comanda de pe The Book Depository, Klimt and His Cat. Deocamdata am doar idei de activitati pe acesti pictori. Hundertwasser deja am facut aici micatelierdecreatie.me/2012/07/family-tree-family-is-heaven-in.html
Duminica placuta!
andru
Si eu care ma temeam ca exagerez uneori cu proiectele de proportii in care ma mai lansez! :)) Vad ca si voi faceti la fel, si nici nu-i asa o exagerare. Arata foarte bine ce-ati lucrat pana acum, si-mi plac mult detaliile pe care numai tu puteai sa le gasesti – panglica atat de eleganta cu care legati totul, spre exemplu.
Noi suntem mari fani ai puzzle-urilor dupa opere de arta celebre, pe fondul faptului ca Una e acum intr-o perioada in care face puzzle, dupa puzzle, dupa puzzle si nu se mai satura! Am gasit aici activityvillage.co.uk/jigsaw_instructions_and_cutting_guides.htm instructiuni despre cum se pot face puzzle-uri un pic mai provocatoare. Or fi o gramada de resurse de genul asta, n-am mers mai departe cu cautatul, fiindca pana la urma important mi se pare ca Una sa lucreze cu imaginea operei de arta, nu neaparat sa exerseze abilitatea de a realiza puzzle-uri complicate.
Camelia Vida-Rațiu
Asa e….munca enorma e de partea celui care pregateste materialele si se straduieste sa adune cunostintele celui mic laolalta (precum observarea culorilor, realizarea de puzzle-uri etc). M-ei ii place mult sa lucreze in stilul acesta, iar eu sunt incantata de materiale pentru ca vor creste impreuna cu ea (e o investitie pe termen lung, cu siguranta).
Multumesc mult pentru link, nu il stiam, e superba ideea confectionarii puzzle-urilor. Am vazut ca sunt pe piata o multime de puzzle-uri dupa opere celebre, doar ca au o multitudine de piese, care ma tem ca ne-ar depasi in acest moment, dar le vine si lor randul, cu siguranta.
Va imbratisam cu drag!
andru
Așa e, lucrează mult cel care pregătește materialele dar cred că efortul e justificat pentru câtă încântare pot să producă. Eu revin mereu și mereu la blogul tău și pentru că mă încâtă cât de finisat și de îngrijit arată totul. În pasiunea momentului, eu și Una improvizăm mult, bricolăm o mulțime de materiale din ceea ce avem atunci la îndemână iar rezultatul final nu e întotdeauna… hmmm… cum să-i spun? Prezentabil. Evident că noua ne e drag, evident că Una învață ceea ce vrea să învețe și asta e important… dar tot sufăr că nu e totul mai îngrijit! :))
Nu excelez întotdeauna la partea de planificare, încerc sa merg cu valul, valul fiind ceea ce o intereseaza în momentul acela pe Una. Iar acum Una se îndreapta vertiginos spre o temă cosmică – planete, sistem solar etc.
Camelia Vida-Rațiu
Da, exact asta "ma mana" si pe mine in lupta…placerea si viteza cu care prinde informatii care sunt convinsa ca predate in alt mod ar constitui o corvoada si ar produce repulsie totala.
Nu stiu exact cum priveste lumea nivelul la care lucrez cu M. sau daca intelege cineva de ce depun toata aceasta munca…ma justific acum prin raspunsul dat tie (daca inca nu s-a inteles): vreau sa ii dau un start placut, sa o invat cum sa invete de una singura cand va fi mare…cu drag de orice materie (la varsta asta, datorita activitatilor impreuna cu M.) descopar ca pana si fizica, geografia, chimia, matematica pot fi atat de frumoase daca stii cum sa le abordezi).Iar daca le fac publice toate demersurile mele, le fac nu pentru a epata sau pune in inferioritate, ci pentru a incuraja si alte familii sa lucreze in stilul acesta, care vad ca da roade incredibile.
Aspectul estetic nu conteaza, sunt sigura ca cei mici sunt captivati de activitatea in sine cel mai mult…de fapt, chestia cu esteticul este cu 2 taisuri… M. deja tinde sa devina si ea perfectionista (vazandu-mi exemplul)si nu stiu exact daca sa ma bucur sau nu. La mine vin natural lucrurile astea, asa sunt de cand ma stiu…nu m-as forta in niciun fel daca as simti ca nu imi e la indemana. Cred ca pana la urma, asa cum suntem unici fiecare dintre noi, la fel si lucram :).
Va imbratisez cu drag si ma bucur din suflet ca iti rupi din timp sa ne scrii…asa mai simt si eu ca nu scriu doar ca sa scriu, simt ca sunt citita.
giggles
Cred ca te citesc si te admira multe mamici (sau poate chiar cadre didactice), dar nu lasa de fiecare data comentarii. 🙂
Am mai gasit un Klimt care poate fi un punct de pornire pentru alte activitati – imi place ca aici tipa explica si cum sa desenezi copacul:
artprojectsforkids.org/2012/05/draw-klimts-tree-of-life.html
Camelia Vida-Rațiu
Daaa, urmaresc Art Projects for Kids zilnic, stiu deja activitatea, de fapt sunt 4 pe Klimt ( artprojectsforkids.org/search?q=klimt)…mie si cea cu acuarelele imi place.
Preferatul meu ramane cel indicat de tine, de fapt, deja fac schite pentru a-l desena eu si pune in format PDF (pentru cei care doresc sa-l coloreze impreuna cu cei mici, dar nu au timp de trasat contur).
Multumesc mult!
andru
Eu m-aș bucura să pot răspunde pe măsura generozității tale, m-aș bucura să pot da/dărui mai mult în schimb, pentru că tu ne pui la dispoziție enoorm de multe materiale. Nu numai linkuri seci, ci și emoție, și asta e ceva tare prețios, din punctul meu de vedere. Nu văd blogul tău (și nici nu cred să fie altcineva care vede lucrurile diferit) ca pe o oglindă a vanității tale, ci mai degrabă ca pe un soi de jurnal al experiențelor voastre de învățare. Faptul că-i public ne onorează și cred, ne îndatorează.
Cât despre nivelul la care lucrezi, cred că tu știi cel mai bine ce i se potrivește fetiței tale și când. Alături de Una am descoperit și eu că mai nimic nu-i depășește, dacă e făcut cu plăcere, totul îi interesează și-i atrage în egală măsură. Dorința de a învăța a celor mici e uriașă, mai rămâne să fie satisfăcută prin materiale de calitate. Eu cred cu fermitate că toți învață enorm, unii privind meciuri sau emisiune tâmpite la tv, alții având sub ochi albume de artă, atlasul geografic etc. Eu am prejudecata (snobismul?) :)) răsfoitului de albume, ce sa fac? :))
In ceea ce privește startul bun pe care li-l dăm copiilor… e un subiect delicta și pentru mine dureros. Experiența de până acum cu Una (care merge la o gradiniță obișnuită de la 3 ani) e dulce-amăruie. a căștigat enorm pe partea de socializare (de fapt nu de socializare, mai mult de gestionare a sinelui în raport cu ceilalți, e si asta o discuție prea lungă ca s-o deschid aici). In schimb, o parte din bunul acela pe care vreau să i-l pun la temelie se pierde în sistem, e pentru mine o realitate pe care încerc s-o accept, ca să pot apoi compensa, atât cât se mai poate.
M-am întins cât o zi de post, mă opresc! :))
andru
Noi am lucrat proiectul asta când căutam orice despre coapci: artprojectsforkids.org/2012/08/klimt-watercolor-tree.html
I-a plăcut mult Unei mele (5 ani). 🙂
Camelia Vida-Rațiu
Chiar scrisesem mai sus ca este printre favoritele mele. Sunt sigura ca a iesit superb!
andru
A ieșit… autentic!:))
Camelia Vida-Rațiu
Of, greu sa dau un raspuns…Pot spune doar ca va sunt recunoscatoare, cand imi e mai greu si sunt mai obosita sunteti printre cei care imi vin primii in minte si ma remontez si pun pe scris! Este enorm ceea ce imi ofetiti, mai mult decat mi-as fi imaginat vreodata, sincer iti spun.
Ai perfecta dreptate, si eu gandesc exact ca si tine…copiii invata, absorb enorm, fie ca vrem, fie ca nu. Si daca tot fac asta de ce sa nu le oferim materiale bune, in locul porcariilor de la tv etc etc? Si noi suntem cu albume, carti, suferim de aceeasi "boala" frumoasa :).
Iar cu gradinita imi e cel mai greu, e subiectul cel mai delicat pentru mine, pe care nici macar nu am curajul sa-l dezbat public…ma consolez cu gandul ca, in cazul nostru, asa a fost dat sa fie…parcurgem in etapa in care mami poate sta cu M. si daca tot avem sansa asta, as supara Cerul sa nu fac ce pot mai bine pentru ea. Suferim pe partea de socializare din punctul acesta de vedere, insa…nu le putem avea pe toate in viata, asta e adevarul.
giggles
Pe mine ma framinta o alta intrebare, la care probabil te-ai gindit si tu. Si as vrea sa iti cer parerea, sperind sa nu supar in nici un fel – preocuparea mea este cit se poate de sincera si total implicata.
Nu exista riscul sa devina prea "mimetici" daca sint expusi asa devreme la descoperirea si pina la urma imitarea unor opere de arta celebre?
Eu recunosc ca nu am mai vazut la nimeni o astfel de educatie timpurie in ceea ce priveste arta si nici nu am sapat, e drept, sa vad si alte situatii asemanatoare, cu rezultate pe termen lung.
Camelia Vida-Rațiu
Hm, si asta e posibil, de fapt orice este posibil, mai ales cand vine vorba despre copii…
In acest moment merg 100% pe mana Mariei Montessori, ca sa spun asa. Vad ca dincolo se face mult homeschooling in stilul acesta si am zis ca incerc si eu, daca ii place mergem asa, daca nu, schimbam stilul. Stiu doar ca lucrurile vor veni mult mai firesc atunci cand va fi mare, daca din copilarie are la temelie niste baze sanatoase. Nu stiu cum se vede din afara, dar ceea ce facem la varsta M-ei (cel putin in arta) este o "prezentare/introducere" cu materiale frumoase, ce stiu ca ei ii plac mult (cred ca fara cartonasele Montessori nu ar mai concepe lectii, atat de mult ii plac…ea este o impatimita a puzzle-urilor, iar cand avem cartonase la lectie, de fiecare data ajungem sa repetam de cate 2, 3 ori totul si nu pentru ca vreau eu, ci pentru ca nu i le mai pot lua din manute, efectiv).
Grija prea-multului o am si eu zi de zi, sper ca fac ceea ce trebuie si cum trebuie…e singurul meu copil, ca orice mama ma gandesc secunda de secunda numai la ea si ii doresc ce e mai bine….uff, e greu :(.
Camelia Vida-Rațiu
Perfect! E si mai bine asa.
giggles
Categoric, asa se vad si din afara activitatile voastre de familiarizare cu pictura si se vede si ca M. e incintata. Si nu mi se pare ceva rau, de vreme ce e pasionata, evident. 🙂
Cred ca ma gindeam mai degraba si la ceva in care sa aiba si ei un aport "personal" la activitatile astea, cumva. Sa existe si free-creation. Poate sa fie incurajati sa 'compuna' si ei ceva usor diferit, dupa imitatia initiala. La o scara mai mica, evident si cu rezultate… "autentice", cum zicea Andru. 🙂
Sint sigura ca dincolo de ceea ce impartasesti cu noi, exista si alte activitati pe care le faceti, nu intentionam sa pun la indoiala dorinta ta de tot ce e mai bun pentru M., sper ca nu asta s-a inteles. 🙂
andru
Să știi că am avut și eu aceeași nedumerire ca și tine, la un moment dat – fetița mea era ceva mai mică atunci și-mi cerea mereu să-i arăt cum să deseneze divrese lucruri, cerea de fapt un șablon, o schemă pe care s-o poată copia. Lucram atunci la un liceu de artă si-am întrebat profesori de acolo, artiști plastici ei înșiși cum e de procedat – trebuie să-i las copilului mână liberă, dincolo de orice model, pentru ca imaginația lui să facă totul, sau e mai productiv să-l pun în fața modelelor, pe care să le exerseze înainte să-și găsească propria voce.
Ei bine, deși eu pledam sus și tare pentru fantezia absolut neîngrădită, mi s-a explicat și cât de benefică e interiorizarea asta a modelelor înalte. De atunci mergem pe un fel de mix – desen liber, oricând și oricât, acces neîngrădit, firesc la albume de artă serioase, din când în când proiecte dintr-astea mai ghidate, care pun accentul pe o problematică mai precisă.
Când am făcut acuarela aceea dupa Klimt, spre exemplu, am exersat mult spirala, am vorbit despre culori complementare, am amestecat culori în joacă, am făcut schițe și am comparat apoi cu lucrarea finală etc. Poate suna foarte complex, dar în fapt e multă joacă și multă mozoleală! :)) Și muuuultă vorbăraie!
Notă: Una nu-i vreo mare pictoriță în devenire (vreau să spun că nu vădește de pe acum vreun talent special în sensul ăsta), e ca orice copil de 5 ani care desenează, bricolează, pictează cât e ziua de lungă.
giggles
Am pornit sueta! :))
Cam astia sint pasii in orice progres: imitatie si apoi creatie
(aport personal), nu? 🙂 Vrem, nu vrem, toti incepem prin a imita, nu numai in domeniul artistic.
Ce ma gindeam e chiar ce ai spus si tu aici: o buna parte interiorizarea unor modele, dar sa fie dublate si de incurajarea de a crea si ceva cu o cit de mica tusa personala. Si, desigur, sa fie apreciate si rezultatele, oricit de stingace, ca sa prinda curaj sa scorneasca si singuri jucarii si desene.
andru
:)) Da, numai să nu ne măture Camelia afară de-aici!
Cred că de asta mi-au convenit proiectele alea de pe Art project for kids, că am avut pretext bun să discut cu Una despre faptul că un artist e original, așa încât nici noi copiem fidel, ci încercăm să onorăm cumva artistul cunoscându-i bine lucrarea și apoi să fin noi înșine originali, diferiți. Am avut în față și tabloul original și-a văzut din start că ce lucrăm noi e o versiune modificată, o adaptare, așa că i s-a părut ok să încerce apoi și ea trăsnăi care mai de care mai personale.
Bine, mie bloguri de genul Art project for kids îmi plac și fiindcă nu-s deloc creativă în sfera asta plastică, așa că mă scot din impas în doi timpi și treimișcări.
Camelia Vida-Rațiu
Vai, nuuu, intrebarea era mai mult decat buna!
Vor veni, pe masura ce va creste si proiecte in care va lucra singura, dar de un start are nevoie acum.
Asa e, lucram "liber" zilnic, M. e pasionata de bucatarit, de exemplu, unde inventeaza intr-una retete doar de ea intelese, deseneaza, mai nou, fete umane, coloreaza si inventeaza multe povesti pe marginea imaginilor din cartile ei, se joaca foarte mult in cutiutele ei cu sensory bin, coloreaza cu creta pe asfalt si alte tot felul de activitati pe care le initiaza de una singura (ceea ce postez e doar "o lectie", o indrumare pentru parinti).
Camelia Vida-Rațiu
Nu va dau afara, ador dialogul dintre voi!
Eu va multumesc!
Unknown
Multumesc, am citit deja despre "family tree" mai demult, foarte frumos!
Si eu vreau sa comand cartea,am atatea pe lista … :).
O saptamana frumoasa!
R.
Unknown
Camelia am avut si noi prima explozie Van Gogh azi dimineata. Luca merge la gradi, are 3 ani si 7 luni si seara, dupa ce aterizez de la munca si el de la gradinita, lucram in joaca una alta. Cred ca acum 2 saptamani i-am citit cartea despre Gauguin si a vazut picturile lui Van Gogh. Azi dimineata, pe o cutie de crema cu galbenele a vazut florile si explozie: "Mamiiiiiii uite Blumen de soare ale lui Van Gogh !" Luca e bilingv, germana si romana,si cand e surprins floseste cuvintele care ii vin la indemana :).
Datorita blogului tau ne-am imbogatit biblioteca cu foarte multe carti interesante! De cate ori vin in tara plec cu jumatate de geamantan de carti pentru copiii :).Multumim nespus pentru inspiratie!!!!
Camelia Vida-Rațiu
Fantastica reactie!!!
Eu va multumesc pentru faptul ca ne cititi si aveti incredere in recomandarile noastre. Ne facem bine in curand si vom veni cu o alta tona de carti de recomandat :).
Va imbratisam si multa putere de joaca lui Luca!