Citim si scriem cuvinte de pe dovlecei
Azi am continuat sa ne jucam cu dovlecei, dar de data aceasta dupa cum urmeaza: de aici m-am inspirat atunci cand am conceput aceste fise cu sight-words.
Noua ne-au placut la nebunie, cu atat mai mult cu cat le-am laminat si M. a putut scrie direct pe ele cuvintele de pe dovlecei! Dupa ce le-a completat, am sters totul cu alcool sanitar si am putut relua activitatea, ca si cum fisele ar fi fost nou-noute. Daca va plac si voua, le puteti descarca de aici.
Este pentru prima oara cand M. vede celebrele liniute ce ajuta copilasul sa scrie drept, deci azi doar a facut cunostinta cu ele, nu am stresat-o cu limitele impuse de ele.
Ramane sa tot reluam activitatea si incet, incet va intelege rostul liniutelor.
Mult spor la joaca sa aveti si voi!
(3 ani si 10 luni)
7 Comments
Anonim
imi place mult jocul;l-am descarcat si eu pentru Daria
Camelia Vida-Rațiu
Ma bucur mult! Sa il folositi sanatoase!!!
andru
Ce simpatici dovleceii! O sa-i incerc si eu cu Una. 🙂
As fi vrut ca si ea sa "fotografieze", sa memoreze sight words, ma gandeam ca i-ar fi mai usor la citit, dar in mod surprinzator (pentru mine), n-a mers. N-a inteles, sau pur si simplu a preferat calea grea, citeste fiecare grup de sunete ca si cum ar fi nou, de fiecare data. Sper sa fi explicat clar. :))
Camelia Vida-Rațiu
Andru, sa stii ca intr-acolo bate si M.! Pare sa retina fotografic cuvinte scurte, precum "si", "cu", "la", dar inclina inspre a le descifra pe celelalte… Dar, oricum ar fi, exersatul pe dovlecei este super, o joaca placuta si foarte buna si pentru pre-scriere :).
Roxana
Buna Camelia, iti urmaresc de ceva vreme blogul si e o incantare. Felicitari pentru ceea ce faci cu fetita ta:). Sa stii ca am "furat" multe idei de la tine.
Am o singura dilema…Voi o sa mergeti cu cea mica in invatamantul romanesc? Nu exista pericolul ca, invatand atat de multe acasa, in avans cumva, sa se plictiseasca ingrozitor la scoala? Ei incep clasa intai cu bastonase si liniute, cu cifrele pana la 10…Mie mi-a pus o alta mamica problema asta, cand ii povesteam ca Andreea invata alfabetul.
Tu cum vezi lucrurile?
Multumesc, Roxana
Camelia Vida-Rațiu
Multumesc frumos de aprecieri, Roxana, pentru mine nu poate fi decat o mare onoare sa stiu ca materialele mele sunt folosite!
Si eu m-am gandit extrem de mult la cele scrise de tine, iar concuzia la care am ajuns este ca totul depinde de scoala, de nivelul la care se lucreaza, de stilul copilului tau. Eu stiu ca M. nu ar fi deloc fan al bastonaselor etc etc, prin urmare am decis ca munca aceasta extrem de grea sa o parcurga impreuna cu mine, fara plansete, crize si accese de tot felul…citeste bloguri ale mamicilor ce au deja copilasii in prima clasa..te ingrozesti, toate ne sfatuiesc sa ne invatam copiii, nu doar sa citeasca (oricum in ziua de azi toti stiu deja lucrul asta cand ajung la scoala), ci sa si scrie! Nivelul la care suntem noi nu este unul deloc de varf, dupa cum vezi, exersam cat de mult se poate motricitatea fina si legarea literelor…fara stres, fara limita de timp, lin si usor, cum ar trebui, de fapt, sa se intample totul cu copiii nostri.
Iar daca va fi ca M. sa fie mai avansata la scoala, macar stiu ca isi va termina foarte repede temele si vom putea lucra pe materiale pregatite tot de mine, sa citim lucruri mult mai interesante si frumoase decat cele care se predau in invatamantul nostru acum…
Este un adevar crunt…noi venim amandoi din invatamant, stiu exact ce se intampla, sunt directa, sunt onesta si vreau sa ii acord copilului meu mai mult, in primul rand privarea de stresuri si oboseli inutile.
Iti multumesc si eu mult, Roxana!
Roxana
da, din pacate am prieteni cu copii in clase mici si e jale mare acolo:(. Nu ma astept la schimbari in bine pana ajungem noi la scoala, aceeasi programa, aceeasi metoda.
Ma bucur ca mi-ai confirmat ideile mele :). Eu zic ca atata timp cat "lectiile" nu sunt impuse cu forta si ritmul este dictat de copil, lucrurile sunt frumoase si normale.
Weekend frumos:)