O vizita in Tara Zanelor – Unde incepe si unde se sfarseste imaginatia copiilor?

E foarte mohorat si rece pe afara, asa ca azi am decis sa calatorim in Tara zanelor. Pentru a intra in acest taram de vis, calauza ne-a fost, din nou, Shirley Barber, autoarea si ilustratoarea cartii de fata (editura Flamingo, traducere Victoria Milescu).

Ilustratiile sunt, din nou, un regal pentru ochisori, iar povestea o adevarata incantare pentru urechiuse!

Cei doi fratiori, Laura si Daniel, au puterea de a vedea zanele din gradina lor. Ei vad si usa verde, din salcia batrana, in spatele careia se intindea Tara zanelor:

– Nu v-ar placea sa veniti cu noi prin aceasta usita si sa vedeti cum este in Tara zanelor? au intrebat zanele.

In fata lor se alfa acum orasul ciupercilor uriase unde spiridusi dar si alte fiinte din neamul zanelor pareau ca se ocupa cu diverse treburi, cumparau si discutau la fel ca oamenii. Daniel ardea de nerabdare sa exloreze strazile inguste si intortocheate ale orasului.

Copiii se mai plimbara si ajunsera dupa un timp la marginea padurii. Acolo, printre radacinile rasucite ale copacilor se formasera niste scorburi uriase. In interiorul fiecarei scorburi era o bucatarie in care bucatati elfi pregateau un ospat grandios.

– Toate aceste minunate feluri de mancare vor fi servite la balul de asta-seara, le spusera zanele copiilor. Mancarea este gatita aici, apoi e dusa la castelul zanelor de catre fluturii carausi.

Acum, in timp ce gusta din tot felul de bunatati, copilasii afla cat de harnici sunt elfii si zanele si cat de multe minunatii fac ei pentru natura, pentru noi, oamenii:

– […] Sarcina mea este sa pun cristale inghetate peste tot. […]

Ei, cand lumea este intunecata si posomorata, si voi va sculati dimineata si vedeti ca fiecare ramurica si fir de iarba straluceste, este o surpriza minunata, nu-i asa?

– Si eu am munca mea in aceasta lume, spuse un elf zambind catre Laura si Daniel. Cu cosul meu plin de ciuperci, eu zbor de jur imprejur de cum se lumineaza si plantez ciupercutele rosii unde cred ca ele se vor dezvolta cel mai bine.

Aflam si cum isi realizeaza zanele materialul din care isi croiesc rochitele, dar mergem sa vizitam si castelul zanelor, locul in care ele traiesc si in care se va tine balul pentru care pregatirile sunt in toi.

Cartea se termina tare frumos, intr-un mod ce justifica partea a doua din titlul meu. V-o recomand cu drag, este foarte frumoasa!

Si noi am improvizat un bal al zanelor florilor (setul de la Safari ltd, pe care vi l-am mai prezentat cu aceasta ocazie). M. s-a transformat in Martha B. Rabbit, bucutareasa zanelor (pe care poate v-o amintiti din acest articol) si a gatiiiit si a tot gatit si pregatit mancarica delicioasa pentru invitatele gratioase, le-a pus muzica, au dansat si s-au bucurat ca la un adevarat bal.

Joaca noastra a fost frumos rotunjita de carticica Elfi. Mandale magice (multumim din suflet pentru ea, draga noastra Alina).

Avem la dispozitie 60 de desene, de mandale micute si simple, foarte delicate si frumoase, cu zanute si elfi. Este superba, M. o adora si coloreaza intr-una din ea.

In ea ne este explicat termenul de “mandala” si avem explicate semnificatiile culorilor:

De pilda, albul este culoarea norilor, a pacii, a puritatii si a inocentei. Este o culoare pozitiva ce denota optimism si generozitate.

Mult spor la joaca frumoasa va dorim!

(4 ani si 9 luni)