Ratusca cea urata

Ma declar iremediabil indragostita si de editura Vellant! 

Am descoperit-o datorita dragei noastre Andru si, dupa ce am cumparat Incredibilul băiețel mâncător de cărți si Leon si Taramul de la Mijloc, pe care eu inca nu am apucat sa le prezint, dar despre care puteti citi pe acelasi blog (aici si aici), cu sufletul la gura am comandat si Ratusca cea urata. 

Ce pot spune despre ea? Doar ca este o bijuterie, efectiv o bijuterie! Cred ca inca nu mi-a fost dat sa vad asemenea ilustratii fabuloase in vreo carte pentu copii! 

Eu, care sunt indragostita de dantela, am savurat fiecare milimetru de ilustratie in care textura trimite cu gandul la fragilitatea si formele delicate, dar atat de pretioase si profunde ale acesteia.

Pretul la care o gasiti in acest moment pe elefant.ro (aici), nu acopera nici macar copertile acestei carti splendide – nu o ratati, asemenea carti nu vedem pe toate gardurile!

Povestea lui Hans Christian Andersen ne este tuturor cunoscuta, iar cartea de fata este o adaptare a acesteia, scrisa de Stephen Mitchell, ilustrata fenomenal de Steve Johnson si Lou Fancher si tradusa de catre Andreea Stanescu.

Numai cuvinte de lauda am, nu ii gasesc nici cel mai mic cusur, pornind de la textul ce cuprinde toate elementele cheie ale povestii originale, care e nesacadat si foarte pe intelesul puilor, pana la ilustratiile ce reprezinta reale opere de arta si nu in ultimul rand traducerea impecabila, pe care si doresc sa v-o exemplific printr-un fragment. Nu foarte des cartile copilasilor nostri au parte de un asa regal de text-ilustratie si traducere!

Era o zi minunata la tara. Venise vara, porumbul auriu acoperea campurile, ovazul crescuse inalt si verde, fanul fusese strans in capite pe pajisti, iar barza, cu picioarele ei lungi si rosii, se plimba agale, trancanind in egipteana (lima pe care o invatase de la mama ei). Campiile si pajistile erau inconjurate de paduri mari, in mijlocul carora se gaseau lacuri adanci. Da, intr-adevar era o zi minunata.

Acolo, scaldata in razele soarelui, se afla o gospodarie veche, inconjurata de un sant cu apa, iar de la zidurile ei pana la apa se intindea un covor de brusturi. Cei mai mari dintre ei erau atat de inalti, incat copiii ar fi putut sa mearga in picioare pe sub ei.

Acest loc era la fel de salbatic ca o padure mare si deasa. Aici isi facuse cuib o rata, iar acum clocea, asteptand sa iasa bobocii.

Cum povestea ne este cunoscuta, nu voi mai da citate din carte, dar trebuie sa va las sa savurati imagini din ea, ca intr-o recenzie in imagini, daca doriti sa o numiti asa:

Va recomand din tot sufletul si figurina lebada alba cu pui de la Schleich, ale carei detalii extrem de frumoase le puteti urmari in acest filmulet de prezentare. 

Noi am cumparat-o in vara, de la un magazin local, de unde M. nu a mai dorit sa plece fara ea. Nu o pot condamna…detaliile ei sunt fabuloase si am putut studia diferentele dintre lebada si rata, spre exemplu. Ce ne impresioneaza cel mai mult este iluzia de puf cenusiu de pe corpul puilor – exact ca in carte, exact ca in realitate.

Nu mai are rost sa mentionez incantarea si strigatele de exclamatie ale M-ei la vederea ilustratiilor din carte! 

A incercat si ea sa dea forma unor lebede, chiar daca in acest caz nu se potrivea prea multa culoare.

Am reluat aceste cartonase cu lebada (pe care le-am folosit si in aceasta lectie).

Pentru mini-dosar am folosit o coala de carton A4, pe care am indoit-o in jumatate. In partea stanga (jos) am lipit imaginea cu puiul, iar in dreapta, pe cea cu adultul.

“Norisorii” cu informatii i-am prins de acelasi carton (in partea de sus) cu ajutorul unei pioneze tip clema, precum acestea.

Daca sunteti interesat de el, mini-dosarul il puteti descarca, in format pdf, de aici.

Si daca am vorbit si despre rate in povestea noastra, am mers ieri sa le vizitam din nou, pe un rau aflat in imediata noastra vecinatate – un ratoi si o ratusca tare frumoase si gratioase.

O saptamana frumoasa va dorim tuturor!

(4 ani si 10 luni)