The Story of the Root Children
The sharp autumn wind whirled the brightly coloured leaves through the air and tugged at the root-children’s clothes.
“Hoo,” called the wind, “hurry home, it’s getting cold here. It’s time to go to bed.”
[…] Mother Earth was standing by the door and hugged each child one by one.
“Come in, children,” she said, “and you too, beetles and bees. It’s warm and cosy in here and I’ve got something for you all to eat and drink. After that you must all go to sleep until I wake you up again in springtime.”
And all the little root-children went down under the ground again to start their long winter’s sleep.
Prezentarea cartii:
Sunt sigura de faptul ca fragmentul pe care tocmai l-ati parcurs v-a convins deja de frumusetea aproape ireala a acestei carti, The Root Children (scrisa si ilustrata de Sibylle von Olfers si pe care o puteti achizitiona de aici).
M. a primit-o in primavara de la draga noastra Alina, careia nu am cuvinte suficiente pentru a-i multumi pentru ea, iar de atunci o citim foarte des.
Fara doar si poate, este una dintre cele mai frumoase si mai interesante carti pe tema schimbarii anotimpurilor. The Root Children, The Tiny Seed (despre care am scris aici), Prima mea carte – Anotimpurile (aici) sunt cartile pe care le citim de fiecare data cand trecem de la un anotimp la altul.
Ce au aparte aceasta carte, aceasta autoare/ilustratoare? Poate faptul ca povestea copilasilor-radacina, desi scrisa in anul 1906 de catre o calugarita mare iubiroare de literatura si pictura (ce se stinge din viata la doar 35 de ani), dizolva timpul, este savurata si iubita in ciuda faptului ca au trecut 107 ani de cand a fost scrisa.
Textul si ilustratiile sunt atat de”curate” – inainte de a citi despre viata personala a lui Sibylle von Olfers, am simtit o acuratete si simplitate aproape supranaturale ale metaforelor si ilustratiilor, fapt ce m-a trimis cu gandul ca doar un om cu sufletul incarcat de spiritualitate si care traieste in austeritate poate scrie asemenea randuri.
Cartea incepe cu descrierea primaverii, cand Mama Pamant vine sa trezeasca micutele radacini, le aduce bucati de panza de diferite culori, ata si ace cu ajutorul carora acestia sa-si coasa hainutele (petalele) ce vor infrumuseta natura pe tot parcursul verii.
Am citi zilnic aceste randuri, atat de dragi ne sunt!!!
Under the ground, deep in the earth among the roots of the trees, the little root-children were fast asleep all winter long. They felt nothing of the bitting wind, the cold snow or the stinging hailstorms. They slept peacefully in their warm burrows. […]
When at last winter came to an end and the sun began to melt the snow, Mother Earth came along with her candle to wake them up.
“Wake up, children,” she called kindly. “Time to get up now. You’ve slept long enough. Spring is coming and there’s work to be done. I’ve brought you scissors, needles and thread and pieces of cloth so that you can all make new clothes. Wake up! As soon as you’re ready, I’ll unlock and open the doors up to the ground.”
Bucurosi de apropierea primaverii, copilasii incep sa-si croiasca si coasa rochitele.
Tot ei redau culoarea si lustruiesc micutele vietati, si ele abia trezite din somnul lung si greu al iernii.
Iar tabloul acesta, in care, ca intr-o procesiune cum alta nu exista, imbracati ca de sarbatoare, micutii ies de sub pamant, este de milioane!
Cred ca asa imi voi imagina de acum inainte momentul in care firele de iarba si floricele incep sa-si scoata capsorul de sub pamant si sper ca experienta aceasta o va marca la fel de puternic si pe M.
Doamne, si intalnirea copilasilor cu vara, cu vietarile pe care le intalnesc pentru prima oara in viata lor!
Mie mi-au dat atat de multe emotii scenele acestea in care Mama “trimite” copilasii in lume, in care acestia intra in lumi, medii, colectivitati noi, in care nu intotdeauna totul este roz:
“Ha, there you all are! Welcome to the big forest, ” he called to the children.
The little violet looked at him shyly from her safe place behind her tree. She had never seen such a creature before!
The forget-me-nots came and stepped carefully into the water. But the beetles grumbled:
“It’s getting too crowded here. Go and play somewhere else!”
O parte din scena venirii toamnei deja ati citit-o, ea deschide articolul meu de fata.
O iubim si pe aceasta – grija cu care mamica intampina puiutii in pragul usii, felul in care ii imbratiseaza si saruta pe fiecare in parte imi umezeste de fiecare data ochii, iar pe M. o determina sa isi incolaceasca bratele in jurul gatului meu si sa ma sarute in nestire.
Copilasul-radacina
Am scormonit mult timp prin sufletul meu in cautarea acelui ceva care pe care M. sa il poata mangaia si identifica cu un micut copilas-radacina. Si, cand am prins suficient de mult curaj, am cusut o papusica folosindu-ma de tehnici utilizate in Waldorf. Nici nu mai are rost sa spun ce reactie a avut M. la vederea ei, cat de mult o pupaceste si mangaie cat e ziua de lunga pe Zmeurica (nume dat din cauza culorii bonetei si a dantelutei de pe margini).
Am folosit o pereche de sosete albe micute de tot, vatelina (pentru cap si corp), putina lana netoarsa maro si alba (pentru manute), putin fetru maro (pentru corp), o bonetica crosetata si tivita pe margini cu danteluta si doua margelute mici, pe post de ochisori.
Capsorul l-am realizat dupa acest tutorial, insa am ales sa nu il lucrez separat de corp, ci impreuna cu acesta: dupa ce am cusut capul ca in tutorial, restul sosetei l-am umplut tot cu vatelina pentru a obtine corpul.
Am realizat si cusut direct de spatele copilasului, manute dupa acest tutorial.
Am decupat un dreptunghi de fetru, l-am incretit in partea de sus si si l-am cusut de jur-imprejurul corpului.
Bonetica este crosetata ca in acest tutorial, iar broderia de pe corpul papusii, dupa acesta.
Cat de mult iubim noi aceasta carte? Cat de mult o recomand?
Din tooot sufletul! As renunta la 10 carti, doar ca sa o cumpar pe aceasta, pe care o pot folosi tot anul, la inceputul fiecarui anotimp si nu numai, o carte ce imi ofera multa sensibilitate (nu doar a textului, ci si a ilustratiilor), ce trece micutul cititor printr-o adevarata lectie de stiintele naturii, prin metafore fabuloase si cate si mai cate.
Multa inspiratie si chef de joaca sa aveti!
(4 ani si 10 luni)
17 Comments
Machete Didactice
Atat de frumos prezinti aceste carti, ca nici nu crezi ca nu le poti citi, chiar daca nu stapanesti la perfectie limba in care sunt scrise.
Cat despre interpretari……jos palaria (sau boneta) !
Anonim
Superba prezentarea cartii !Papusica ne place la nebunie !
Gabriela M
Camelia Vida-Rațiu
Multumesc din suflet, Gabriela!
Camelia Vida-Rațiu
Iti multumesc mult, draga Ioana!
Unknown
O avem si noi in Wishlist, printre multe alte pagini cu dorinte :). }nsa, daca as fi citit recomandarea ta mai demult, sigur as fi comandat-o pana acum :). Ai un stil minunat de a te lasa dus de magia cartii, oricare ar fi aceea!
Papusica este minunata, iar tu esti foarte talentata. M. este o fetita foarte norocoasa!
Va imbratisam!
Unknown
Minunata recomandare, iar papusica este pe masura! De mult timp imi doresc si eu sa-i fac una cat mai waldorf lui Carlos (cu materialele recomandate de ei si fara conturul gurii)… doar ca pana am reusit sa cumpar lana netoarsa etc mi-a disparut entuziasmul … acesta cred ca e un impuls bun de a reveni asupra proiectului 🙂 …. va felicit din nou si imbratisez cu mult drag!
Camelia Vida-Rațiu
Ramona, asa bubuie si lista mea de dorinte, pliiiina de carti pe care nu stiu daca voi apuca sa le comand cat M. este micuta…
Oricum, iti recomand din suflet tot ceea ce a scris aceasta autoare, eu tocmai am comandat una dintre cartile ei de iarna, de-abia astept sa ajunga, sa va pot scrie despre ea :).
Va pupic si va imbratisez mult, mult!
Camelia Vida-Rațiu
Multumesc din suflet, Simona!
Sa stii ca si eu am tot amanat acest proiect mult timp :). Iti doresc mult spor, de-abia astept sa ne spui cum a iesit papusica voastra.
Va pupic mult, mult!
Unknown
De fiecare data cand mai recomanzi o carte mi se mai lungeste wishlistul de la bookdepository :). Si am si eu aceeasi impresie: ca nu voi reusi sa cumpar tot ce vreau pana creste Madi mare.
Am o intrebare la tine, daca poti sa ma ajuti. Cum cititi cartile in engleza? Profesoara lui Madi de germana mi-a recomandat ca in orice limba as cititi cartile sa nu i le traduc. Problema este ca eu pana acum i le traduceam dupa ce citeam o propozitie sau un cuvant. Acum am incercat sa nu i le mai traduc si nu ma mai lasa ea. Si apoi…cand avem carti cu scris mai lung, sau cuvinte pe care nu le stie, cum poate sa inteleaga ea continutul? Tu ce ma sfatuiesti? Ca vad ca si voi cititi multe carti in engleza. Merci frumos!
Camelia Vida-Rațiu
Draga mea, tu fa ce simti ca ii prieste si place micutei tale! Totul va curge de la sine, cel putin la noi asa se intampla – intotdeauna i-am citit in engleza, apoi tradus (chiar m-am oprit ca sa ii accentuez unele cuvinte, sa i le explic, pun in context etc), iar acum avem carti le care eu le citesc, iar ea le traduce. Chiar ea ma roaga la unele sa nu mai traduc. Eu incurajez lucratul lejer cu copiii, fara nicio presiune, in ritmul si dupa sufletul lor – important e ca cititi, ce mai conteaza ca ii si traduci?! Daca stai sa te gandesti putin, e mai rau sa se intimideze si sa nu mai vrea sa ii citesti deloc, nu-i asa? Vine el si momentul in care va citi ea singura in engleza, acum fa-o sa iubeasca limba, sa isi obisnuiasca urechiusele cu ea, ca nu e niciun maraton, nicio intrecere si nicio graba.
Astept sa ne dai un feedback! Va pupic mult!!!
Unknown
Merci frumos pentru incurajari! Chiar imi prind bine. Si eu gandeam pana acum asa….dar de la un timp m-am debusolat…si cand mi-a spus si dna de germana ca nu fac bine, mi-am pierdut detot increderea in instinctele mele :). Merci frumos inca o data! Si noi avem carti pe care nu le mai traducem, pt ca le intelege f bine, dar sunt multe carti noi pe care nu le intelege.
Unknown
Buna Camelia
Am cumparat-o si noi in germana, si varianta originala este sub forma unor poezii usor de retinut si foarte frumoase cu aceleasi desene pe care le aveti in limba engleza. Luca s-a indragostit de carticele din primul moment (am gasit si povestea vantului, si a fulgilor de nea si a unei mici printese – asta e cam pentru fetite mi-a spus foarte serios :))… Am inceput si noi citirea roz unde am avut emotii datorita culorii :)), suntem deja la nivelul 3 si naparstocul descopera in fiecare zi vocale in cuvintele pe care le foloseste, fie in romana, fie in germana. Eu am ales sa il invat sa citeasca in limba romana astfel incat sa aiba baza cand merge la scoala dar sa fie atras si de ce face cu invatatoarea acolo caci la cat este de zbenguit, daca nu il intereseaza, va fi durerea de cap a clasei.
Camelia Vida-Rațiu
Cat de frumos, draga mea! Si eu am comandat deja "The Snow Children" – va fi cadoul de Craciun al M-ei si de-abia o astept!!!
Sunteti foarte harnicuti, sa aveti spor in toate si sa mai treceti pe la noi :).
Va pupicam!!!
Unknown
Camelia nu am cum sa va intrec, voi lucrati mult personalizat si nici nu este obiectivul nostru :)). Luca merge la gradi , 9 ore pe zi asa ca ora care ne ramane sa lucram uneori nu e suficienta pentru tot ce vrem sa facem. Eu incerc doar sa completez ce invata la gradi si sa ii aduc provocari. Cititul l-am inceput de cand tot vine cu foile la noi si ne intreaba cum se scrie asta sau aia sau ailalta. Am considerat ca este el pregatit si dornic sa invete..dar la lucru manual suntem departe tare de voi :)) dar maestri la tumbe, catarari sau sarit in apa si inotat…Luca e departe de cumintenia ta de fata, eu am un misculici pe care il motiveaza super competitia 🙂 iar statul la masa 30 minute se lasa de cele mai multe ori cu 10 de caderi ale scaunului, sau a lui de pe scaun :)). Ma scoate la pensie si imi sta inima! Lucreaza cu mainile sau capul si misca fundul, picioarele, se fataie, se leagana pana saracul scaun cedeaza si cade primul :)).
Camelia Vida-Rațiu
Draga mea, nici M. nu este foarte departe de nazdravanul tau…chiar aseara a luat o tranta cumplita de pe scaunul de la masa mare, iar cand suntem pe afara, nici nu mai vorbesc. De stat 30 de minute la masa, nici gand (decat daca intre activitati se ridica de 10 ori ca sa verifice daca papusile ei au apa, nu le e foame, daca nu i se arde "mancarea" sau mai stiu eu cate).
Daca ea ar merge la gradi, as proceda exact ca tine, caci si eu sunt adepta asteptarii momentului in care copilul este pregatit pentru pasi intr-ale educatiei.
Va pupic, m-ai facut sa zambesc!!!
Unknown
Buna seara! O surpriza placuta universenciclopedic.ro/shop/28-carti-ilustrate/sibylle-%E2%80%93-cele-mai-frumoase-povesti .
Camelia Vida-Rațiu
Multumim frumos, draga Alina!
Stiam ca a aparut aceasta traducere si am tot tinut cartea in cos, am sa o comand in curand :).