Recomandari (Jocuri si jucarii)

Patut de papusi

Se apropie sarbatorile pascale si cu totii incepem deja sa ne gandim la carticele, jocuri sau jucarii pe care sa le daruim micutilor nostri. Este motivul pentru care scriu acest articol – doresc sa va recomand un patut de papusi pe care eu l-am gasit dupa multe cautari.

Cel mai mult (ca marime, forma, lemnul din care e realizat) m-a atras acest patut de la Ikea. Desi imi placea atat de mult, mi se parea tare impesonal, rece chiar. Din cauza aceasta am tot amanat sa il cumpar, pana intr-o zi cand mi-a venit ideea sa-l vopsesc si accesorizez dupa placul inimii mele. Dar, ma temeam ca daca este lacuit, nu am nicio sansa sa mai modific ceva la el… Atunci am inceput sa caut pe Internet detalii privitoare la acest aspect si am avut surpriza uriasa de a vedea ca foarte multi parinti vopsisera deja inaintea mea micutul mobilier pentru papusele. 

Am observat, cu mare incantare, ca nu doar fetitelor le-a fost oferita o asemenea jucarie, ci chiar si baieteilor! Atunci mi-a fost limpede faptul ca pot linistita sa visez la modul in care va arata culcusul lui Fufu. De Craciun, visul meu, devenit acum si visul M-ei, a devenit realitate.

Am lucrat pe ascuns, deci multe fotografii cu produsul de dinainte de a-l decora, nu am.

Este un patut considerabil de mare (lungime: 52 cm, latime: 36 cm, inaltime: 30 cm), in intregime din lemn, pe care il primiti demontat (ceea ce este excelent, mai ales daca doriti si voi sa-l vopsiti) si insotit inclusiv de pilota, cearsaf si perna pentru papusile care vor dormita in el.

Eu stiam ca il voi vopsi in roz pal, dar tare greu mi-a fost sa aleg elementele care sa il accesorizeze.

Am incercat tehnica servetelului (a decupajului), dar pana la urma am ramas la fluturasul negru (ador contrastul ce rezulta).

Ii multumesc din suflet Juliei pentru abtibildurile decorative cu fluturasi – sunt atat de frumosi, se lipesc pe orice suprafata, inclusiv pe perete, ceramica sau lemn, dupa cum se poate vedea.

Am croit si lenjerie de pat si iata cum arata acum micuta bijuterie, pe care cu siguranta, multi dintre voi ati zarit-o in fotografiile de pe blog imediat dupa Craciun.

Observatie: Daca doriti sa folositi vopsea intr-un mod economic, va recomand ulitizarea in prealabil a grundului acrilic, de care eu sunt foarte, foarte multumita. Il aplicati exact asa cum procedati si cu vopseaua, iar dupa ce acesta se usuca, lemnul nu mai absoarbe la fel de multa vopsea ca atunci cand nu aplicam grund (ca sa nu mai vorbim de faptul ca vopseaua se fixeaza infinit mai bine pe lemn daca sub ea se afla cel putin un strat de grund). 

Nu mi-a venit sa cred ca pe un pat de papusi atat de mare mi-a fost suficienta o cutie mica de vopsea acrilica (50 ml)!

Cu speranta ca recomandarea mea va este utila, va urez o zi frumoasa, plina de soare si zambete!

10 Comments

  • Gianina

    Excelenta idee,desi costa cam mult pentru buzunarul nostru si n-avem nici Ikea la indemana.
    Imi place cum ti-a iesit sie u sunt indragostita de el,daramite printesa ta.

  • Anonim

    Am vazut ca esti foarte pasionata de decorat, dar cateodata poate ar trebui sa lasi lucrurile cat mai aproape de starea lor naturala. Sper sa iei sfatul meu dreot unul constructiv si nu ca o critica.

    Culoarea lemnului nu poate fi impersonala pentru ca vine direct din natura. Verdele ierbii si bejul/maroul lemnului sunt cele mai pline de viata culori din cate exista. Desi sunt fana a rozului, mie imi inspira artificialul. Eu nu suport sa ma plimb prin raioanele de jucarii pentru ca la tot pasul apare obsedantul roz. Pe mine ma sufoca.

    In plus, eu nu stiu sa existe vopsea acrilica sau grund care sa nu emane vapori toxici. Mirosul de lemn nu l-as ascunde in veci sub vopseluri toxice.

    Recent am cumparat un pat mai mare pentru fetita noastra. Saptamani in sir am cautat un pat din lemn natur care sa nu ne destabilizeze bugetul. Cand exista cerere doar pentru pal colorat, asta ti se ofera. Daca intrebi de lemn natur, comerciantii se uita la tine ca la extraterestrii! Traim vremuri ingrozitoare!

    Irina

  • Camelia Vida-Rațiu

    Draga mea, nu stiu exact cu ce ti-am gresit ca sa primesc avalansa asta de critici, pot doar sa te asigur ca eu nu as putea sari asa la gatul cuiva inainte de a-l cunoaste indeajuns de bine incat sa imi pot permite sa ii dau sfaturi, cel mult.
    In aceeasi ordine de idei, iti marturisesc faptul ca mie nu imi place deloc rozul, ca am tinut-o pe fetita mea de parte de culoarea asta, de plastic, de kitsch, de alimentarie nesanatoasa etc etc. Si poate ca nu ar fi trebuit sa evit atat de mult culoarea asta pentru ca uite, de un an incoace, doar roz imi cere. Pediatrul nostru mi-a spus o vorba pe care nu o voi uita niciodata: "Nu noua trebuie sa ne placa sau displaca o culoare, ci copilului. El are nevoie de culoare, de veselie." Desigur, atunci mi-am spus ca tine totul de educatie, insa in ultima vreme incep sa ma incred in vorbele lui.

    Copilul meu stie ce e acela lemn – daca te uiti printre articolele noastre, vei vedea care este regula numarul unu a achizitionarii de jucarii: prefer sa cumpar, rar, una singura (chiar daca scumpa, din cauza ca este din lemn), decat multe si plasticoase.

    In ultimul rand, nu inteleg ce legatura are pasiunea mea pentru decorat in contextul de fata. Isi dorea un patut pentru papusi, unul roz, pe care am preferat sa i-l vopsesc eu, decat sa i-l cumpar din plastic.

    Da, ai dreptate, traim vremuri ingrozitoare!

  • Anonim

    Au fost doar doua critici: excesul de zel pentru cazul de fata si excesul de roz.
    Imi pare rau ca te-au deranjat cele scrise de mine. Poti sa-mi stergi comentariul, ca nu ma supar!
    Eu sunt bucuroasa cand primesc critici pe blog. Ele pot la fel de bune ca si laudele.

  • Camelia Vida-Rațiu

    Stii ceva, Irina?
    Tocmai am realizat ca astea nu sunt critici; ai gandit tu cu voce tare, ca sa zic asa, si nu te-ai putut abtine de la a-ti manifesta dezgustul pentru anumite lucruri pe care le-ai vazut in articolul acesta. Rezum asta la celebrul "gusturile nu se discuta" si raman cu intrebarea "de ce ai mai citit articolul, de ce nu ti-ai ocupat timpul in mod util si frumos, cu altceva?"
    Daca te-ar fi preocupat, cu adevarat, starea de bine, sanatatea, zen-ul copilului meu, imi puteai scrie in particular si nu faceam ping-pong-ul acesta lamentabil in public.

    Nu am de ce sa-ti sterg comentariul, poate ca ar fi potrivit sa il sterg pe al meu – nu imi vine sa cred ca am incercat sa justific "excesul" de necesar de culoare al copilului meu sau de pasiune
    pentru decorat al meu.

    Chiar ca traim vremuri ingrozitoare!

  • Camelia Vida-Rațiu

    Draga Anca, din pacate, Ikea nu are si magazin online :(. Eu apelez la prieteni ce locuiesc in Bucuresti atunci cand am nevoie de lucrusoare din acest magazin…

  • Carmen

    Dragele mele C&M,

    Sunteti superbe! Invat mereu de la voi (tocami am comandat cartea despre spatiu despre care vorbeati zilele trecute)…mi-e ciuda ca nu am un pic din talentul tau, Camelia. Dar asa, neputincioasa cum sunt, ma joc cu fetita mea intr-o baie de culori intre care rozul "rules" :). Multumesc pentru tot!

  • Camelia Vida-Rațiu

    Carmen, va pupicam mult pe amandoua!
    Sa revii la sfarsitul saptamanii, mai precis sambata dimineata – avem o surpriza de daruit special pentru fetite :).
    Iti multumesc si eu mult <3.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.