The Trees of the Dancing Goats
E atat de frumoasa aceasta carte, incat acum, cand scriu despre ea, simt furnicaturi de emotie si exaltare in buricele degetelor!
Sa fii fost singura noastra carte de Craciun, am convingerea ca ne-ar fi fost suficienta.
Daca o intreb pe M. ce doreste sa ii citesc, raspunsul ei este, fara ezitare, The Trees of the Dancing Goats! Nu pot sa cred ca ii place atat de mult, ca o simte atat de in profunzime, ca vibreaza atat de intens la scriitura Patriciei Polacco.
Iar eu spun cu toata convingerea ca sunt complet, complet topita dupa ceea ce scrie ea.
Povestea pe care urmeaza sa v-o prezint este extrem de profunda, dar ceea ce o face si mai emotionanta vine din faptul ca este inspirata din copilaria autoarei, din vremurile cand traia sub acelasi acoperis cu bunicii, mama si fratele ei.
In aparenta, povestea este simpla: se apropie Craciunul si mai toti vecinii Trishei (inclusiv prietena ei cea mai buna, Cherry) se imbolnavesc de scarlatina.
La insistentele bunicii, intreaga familie decide sa nu se abata, totusi, de la traditie si fac toate pregatirile speciale acestei sarbatori deosebite.
Totusi, gandul ca atatia copii din vecini nu au parte nici macar de un bradut, daramite de cadouri de Craciun, nu le da pace.
Vedeti voi, toti membrii familiei Trishei sunt evrei si, din momentul in care aflam acest lucru, pentru copii firul povestii devine si mai interesant si palpitant – ei afla cum celebreaza evreii Hanuka, invata ce este un menorah, ce sunt shommas (si ceremonialul aprinderii acestor opt lumanari) dar, cel mai important, afla despre semnificatia acestei sarbatori:
“Tonight we are celebrating miracles,” she started. “The miracle that a very small band of Jewish farmers turned soldiers could defeat a huge Syrian army.” […]
“Then there was the miracle of the light,” my grandfather said with a twinkle in his eye. “One little drop of oil burned in the temple for eight days.”
Cei mici mai afla ceva cel putin la fel de interesant: evreii nu obisnuiesc sa impodobeasca bradut de Craciun!
Bunicutul din imagine obisnuieste, in fiecare an, sa sculpteze si apoi sa picteze in culorile tarii lui natale, tot felul de animalute in miniatura, pe care nepoteii lui le primesc in prima zi de Hanuka.
Cele mai apreciate sunt capritele, ce par sa danseze deoarece picioruselor lor sunt mobile.
Ce se intampla mai departe?
O multime de lucruri frumoase si chiar si un miracol (acela al prieteniei adevarate)!
Titlul cartii izvoraste din faptul ca acesti oameni aduc religiile, obiceiurile si traditiile laolalta.
Ei pornesc in toiul noptii in padure, aduc varfuri de braduti, pe care le orneaza cu animalutele primite de catre copii in dar de la bunic. Astfel, cate un bradut si un cos cu alimente ajung in casa fiecarei familii lovite de boala!
Bunicuta, originara din Ucraina, devine nostalgica la vederea bradutilor ce invadeaza livingul lor si exclama:
“Like the woods just outside of Kiev when I was a little girl”. […]
“A dancing goat,” my Babushka remarked as she looked closely at one of them. “We shall call these … the trees of the dancing goats.” We made sure to hang a dancing goat on each and ever tree.
Notati acest titlu pentru anul viitor. Va garantez o lectura cu adevarat de Craciun, frumoasa, minunat expusa si ilustrata!
Atunci vom reciti si noi aceasta carte si vom modela caprite din argila cu uscare la aer, pe care vom incerca sa le pictam in culorile vibrante in care le decoreaza bunicul Trishei.
O zi frumoasa va dorim!
(6 ani)