Ghinde si flori din lana netoarsa

O stim pe Olivia (fetita din filmuletul de mai jos) de aproximativ 1 an jumatate si suntem topiti dupa ea! Exista copii geniali pe lumea aceasta, unii exceleaza in simtul muzicii, altii vibreaza la cifre sau litere, noi spunem ca si aceasta micuta este un geniu datorita manutelor ei de aur.

M. avea 2 anisori si 6 luni cand a vazut-o pentru prima data si de atunci isi doreste cu maaaare ardoare sa realizeze tot ceea ce face si Olivia. Tutorialul pe care il puteti urmari in filmul de mai jos este unul dintre cele mai bune in materie de wet felting (feltuirea lanii cu ajutorul apei), si a fost cel care mi-a dat si mie startul in aceasta activitate, desi sunt o multitudine de explicatii, teorii lansate de adulti pe aceasta tema…

Ce este feltuirea?

Exista doua procedee prin care lana netoarsa este transformata, manual, in “panza”, “material” caruia ulterior ii poti da ce forma doresti. Metoda pe care o prefer eu este si cea prezentata de Olivia, cea cu ajutorul apei si a detergentului/sapunului lichid de maini, dar exista si cea care se realizeaza cu ajutorul acelor (o voi prezenta putin mai jos si pe aceasta).

Feltuirea cu apa (wet felting)

Din experienta mea pot sa va spun ca apa cat mai fierbinte si sapunul de maini Protex sunt secretele acestei reusitei in cazul acestei tehnici!

Cel mai bine e sa va las in compania micutei, ale carei explicatii sunt mai valoase decat 100 de imagini sau cuvinte de-ale mele:

Eu am tot realizat, prin feltuire cu apa, flori (pe care le-am transformat fie in brose, fie in agrafe) si pe care majoritatea dintre ele le-am facut cadou, deoarece sunt deosebite si cuceresc inima oricui.

Lana netoarsa (Merino) am cumparat-o de pe Etsy, dar s-ar putea sa gasiti si in tara, daca va intereseaza.

Asa mi-a iesit floarea!

Feltuirea cu acul (needle felting)

De cate ori lucrez cu lana aceasta, M. sta nemiscata, cu ochii mari-mari si imi urmareste fiecare miscare (ba uneori ma si corecteaza, spunandu-mi ca nu am parcurs pasii exact ca Olivia). Mi-a fost insa teama sa o las sa se apropie prea mult, deoarece era prea mica, insa azi a avut parte de o tratatie speciala: mami a lasat-o sa faca singura gomoloate mici de lana, pe care ulterior le-am transformat in “miez” de ghinda! Vazusem ideea pe blogul The Magic Onions si mi s-a parut geniala, gasisem in sfarsit, o utilizare a lanii si pentru M.!

Iar ea a fost in al 9-lea cer!

Asa aratau dupa ce s-au uscat. Mami le-a mai rotunjit putin prin tehnica de feltuire cu acele si…rezultatul ne place mult de tot!

Si cum si-au gasit ele repede locul in sensory-bin-ul nostru de toamna…

Mai jos puteti viziona un filmulet in care puteti vedea cum se pune in practica si aceasta a doua tehnica de feltuire:

Daca inca nu v-am convins de simplitatea si nobletea acestui hobby, iata ce am reusit eu sa realizez (fara cursuri de specialitate). Si va spun cu mana pe inima, senzatia pe care o ai lucrand cu lana este unica, pentru mine a fost o revelatie in adevaratul sens al cuvantului…imi plimbam mainile minute in sir pe ea ca sa-i simt textura, neindraznind parca sa o tulbur. 

Iar M. a ciupit de multe ori, cand era mai mica, din material, doar de dragul de a-l tine in manute si de a-l mototoli.

Ma bucur ca i-am implinit azi uriasa dorinta de a lucra singura cu lana, apa si sapun!

Mult spor la feltuit sa aveti si voi, sper ca v-am deschis apetitul!

(3 ani si 10 luni)