Autori romani - carti pentru copii,  Jocul literelor,  Recomandari (carti)

Jocul literelor mari

Tavita cu magneti

Ziua de azi am dedicat-o literelor, de data aceasta, mari! 

Emotiile mele au fost si ele mari, m-am pregatit sufleteste, mi-am pregatit nervii pentru a intampina o lectie ce, in viziunea mea, avea sa fie una dificila, greu de digerat etc. Cand, ce sa vezi? A sarit M. pe tavita cu magneti, fara sa ma lase sa particip la jocul ei, spunandu-mi ca i-am ales un joc atat de frumos si distractiv, dar ca ea cam stie literele, deci va merge foarte repede…Ma anunta intr-un fel ca ar fi cazul sa mai strang ceva materiale sau lectia va fi una foarte scurta! Deci, am lasat-o sa aseze pe tablita toate literele pe care spune ca le stie, iar eu in timpul acesta m-am pus pe cautat alte idei de joaca, ce sa ne intregeasca lectia… 

Tin perfect minte cum, la inceputurile noastre intr-ale literelor, Adina m-a sfatuit sa incep prin a-i preda literele mici, caci pe cele mari le va invata din mers, fara efort, aproape pe nesimtite. Cata dreptate aveai, Adina (iti multumesc din suflet)! Tot tu mi-ai spus ca il va prinde din zbor pe “a” (scris ca pentru “oamenii mari”) si exact asa s-a si intamplat. Dupa cum vad ca merge treaba, cred ca inca maxim 2-3 lectii pe literele mari vor fi suficiente, ceea ce ma bucura atat de mult.

Ideea tavitei cu magneti am preluat-o de pe blogul I Can Teach My Child (de aici), mi se pare absolut geniala si extrem de utila si placuta de manutele maruntele, care cu ocazia aceasta vor realiza si un excelent exercitiu de motricitate fina.

Am folosit o tavita metalica, 31 magneti mici, autocolant roz (pentru consoane) si, pentru ca albastru nu am avut, am lipit autocolant alb, pe care l-am colorat in albastru (pentru consoane). De asemenea, am folosit si spuma roz si albastra (insa deoarece nu am avut varianta groasa, am am taiat cate 3 straturi si le-am lipit intre ele pentru fiecare litera in parte).

Deci, pe patratelele de autocolant, lipite de tavita, am trecut literele mari, iar pe patratelele din spuma, am scris literele mici (pentru amblele variante am folosit marker negru).

Patratelele din spuma le-am decupat cu ajutorul unui cutter, iar apoi le-am lipit cu silicon  de magnetiei (folosind pistolul de lipit cu silicon).

M. a fost extrem de incantata de aceasta tavita, a tot asezat la litere toata ziua, jucandu-se cu o pofta incredibila pana seara tarziu!

Pentru inceput, am lasat-o pe ea sa potriveasca litere mici, cu literele mari pe care spunea ca le cunoaste sau intuieste pentru ca seamana extrem de mult intre ele (avantajul literelor de tipar). 


Acestea ne-au ramas de parcurs in perioada ce urmeaza, desi pana spre seara deja stia multe si dintre acestea, deoarece il tot ruga pe tati sa o ajute sa scrie cuvinte pe tablita cu ajutorul lor.

Povestea vitaminelor


Asa am aflat ca pe A, B, C, D, E le stie din carticica semnata Lucia Muntean, ilustratii Oana Ispir, Povestea vitaminelor, pe care am apucat sa o citim de cateva ori in vara, cand am cumparat-o. V-o recomand din tot sufletul, este foarte frumoasa si educativa: cu text in versuri placute si pe intelesul celor mici, aflam cum A, B, C, D, E nu sunt doar vitamine (cum credea Tepisor, fiul doctorului Arici), ele sunt si litere, iar C (pronuntat “ce”) trebuie inlocuit, din politete, cu “poftim”.

Concluzia frumoasa, trasa de taticul arici este ca:

– Pentru mari si mici, ca tine,

Literele-s vitamine

Fiindca mintea ne-o hranesc

Si ne si inteleptesc.

Cine scrie si citeste,

Istetimea si-o sporeste!

Daca-n jurul tau privesti,

Vitamine mai gasesti 

Nu numai in farmacii

Sau in carti pentru copii

Ci si-n hrana sanatoasa

Si purtarea cea frumoasa!

Tavita cu sare


Am revenit azi la draga noastra tavita cu sare, de care se pare ca M-ei ii era chiar foarte dor. I-am asezat in fata cartea Alfabetul (editura Litera), unde in imagini foarte frumoase, vedea de aceasta data setul de litere (mare-mica). Rasfoia cartea, spuneam impreuna ce litera este, dupa care o scria in sare. Am fost mirata din nou sa vad cat de precise sunt acum liniutele ei (fata de acum cateva luni, cand exersam scrisul literelor mici).

LeapFrog – Scrible and Write

Si acesta este un aparat pe care M. nu a mai pus manutele de mult timp si l-a reprimit printre activitatile ei cu mare entuziasm.

Imediat si-a dat seama ca “trebuie sa schimbe culoarea” butonului (cum spune ea), adica sa trecem la alt nivel decat cel la care lucram pe literele mici. Asadar, acum trecem la butonul rosu, dar ii place mult, vad, sa le si combine.


Observatie: Nici in cazul literelor mari nu respectam ordinea impunsa de alfabet (singura exceptie au constituit-o azi literele ce apareau in Povestea vitaminelor). Dupa ce le va stapani bine, vom incepe sa le asezam intr-o ordine ce-i va fi necesara la scoala.

14 Comments

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.