Mummy's work of heart,  Recomandari (carti),  zoologie

Over in the Ocean: in a Coral Reef

Din clipa in care draga mea prietena, Alina, mi-a atras atentia asupra acestei carti deosebite am stiut ca trebuie sa ajunga in casuta noastra.

Over in the Ocean este scrisa de Marianne Berkes si ilustrata de catre Jeanette Canyon, nu o sa va vina sa credeti, in totalitate din argila polimerica!

E drept, ilustratiile unicat ne vrajesc, dar cartea de fata este, pe langa o excelenta “counting book”, si o trecere in revista frumoasa (in versuri) a zece creaturi pe care le gasesti intr-un recif de corali: caracatita, pestele papagal, pestele clovn, pisica de mare, pestele balon, delfinul, pestele inger, zarganul, pestele groh, calutul de mare (cu particularitati specifiece ale fiecareia dintre aceste creaturi).

Over in the ocean

Far away from the sun

Lived a mother octopus

And her octopus one.

“Squirt”, said the mother.

“I squirt”, said the one.

So they squirted in the reef

Far away from the sun.

Pestisorii clovn sunt atat de bine realizati incat ai senzatia ca daca inclini putin cartea, vor pica din carte!

De calutii de mare nici nu mai vorbesc – am visat cu ochii deschisi fiecare detaliu, fiecare pliu al pielii lor si mi-am framantat creierii intrebandu-ma oare cum au fost realizati…


Dupa ce am ajuns la cifra 10, am facut o “recapitulare” sub forma unui joc de genul “I spy”:

Over in the ocean

Where the sea creatures play

While their parents all were resting

They woke up and swam away!

“Find us”, said the children,

“From ten to one!”

When you find all the creatures

Then this rhyme is done.

Ador faptul ca autoarea a gandit versurile in asa fel incat ele sa poata fi cantate pe melodia acestui cantec. Il fredonam, dar M. iubeste mai mult varianta originala, deci cantecul Over in the Meadow, asa ca trebuie sa cumparam cartea si vi-l vom canta atunci.

Urmeaza apoi un capitol intreg in care i se ofera celui mic informatii despre fiecare vietuitoare pomenita anterior in carte! Asa aflam ce este un recif de corali, de ce pestii clovn pot trai in anemone, care sunt extrem de otravitoare pentru restul vietatilor marine si cate si mai cate alte informatii interesante.

Iata un fragment:

Seahorses are among the oddest of all fish. Their heads and necks look somewhat like horses. After the mother seahorse lays her eggs, the father carries them in his pouch until they hatch and swim out. Seahorses swim by using the dorsal fin on their backs and pectoral fins on each side of their heads. It takes seahorses thousands of fin beats just to move a few inches. They move upright, fluttering their tails, which work like propellers.

Urmeaza Tips from the Author, in care ni se dau sugestii de joaca pornind de la carte si Tips from the Artist, unde, cu mare generozitate, ilustratoarea cartii ne ofera secrete privitoare la modul in care a dat ea forma personajelor din aceasta carte:

Sometimes I add things to the clay for special effects. Look closely at the background of the stingray picture near the beginning of this book. I created the “sand” by mixing ground black pepper with the clay. It made me sneeze!

Cand a ajuns cartea la noi si am deschis-o, am simtit ca mi se taie respiratia… Cum nu am fost inzestrata ca talentul pictatului, al desenatului, modelatul in argila polimerica este pentru mine, pe langa o mare pasiune, modalitatea cea mai frumoasa de a da forma fizica interiorului meu. 

De multe ori m-am intrebat ce stari sufletesti poti trai atunci cand esti atat autorul, cat si ilustratorul unei carti? Daca as scrie o carticica pentru puiul meu, asa as vrea sa se materializeze – sa fie scrisa si ilustrata de mine. Iata de ce, momentul in care am vazut ca mai exista pe lumea aceasta oameni ce ilustreaza cartile dupa tablouri modelate din argila polimerica a fost unul special pentru mine.

Evident, nu am avut stare pana cand nu am reusit sa dau si eu forma taticului calut de mare, surprins in momentul de gratie, in care din “buzunarasul”  de pe burtica lui ies puiutii. Am vrut si eu sa vad cum e sa faci o asemenea munca si, recunosc, mi-am dat si mai mult seama ca doar o pasiune uriasa iti poate da puterea de a ilustra in acest mod o carte intreaga! 

Pentru mine a fost istovitor (e dept, eu sunt amator in acest domeniu), am lucrat ore in sir, am rulat si  rotunjit mii de bobite marunte de argila, pana cand am facut bataturi la degete. Am facut si asa-zisele “canes”, pe care nu le-am mai facut niciodata in viata mea si care dau aspectul de mozaic verde-mar. Acum sunt fericita, multumita ca “am facut-o si pe asta”, ca avem in biblioteca M-ei o carte de o asemenea valoare, dublata de un tablouas pe care il voi pretui intreaga viata.

Daca va intrebati care a fost reactia ei, trebuie sa va spun ca m-a secondat intr-una cu plastilina, a stat langa mine mult, mult de tot si chiar mi-a dat sfaturi atunci cand nu ma puteam decide asupra detaliilor pe care le-am facut in tablou. Ei si lui tati trebuie sa le multumesc: fara ajutorul si sustinerea lor, nu as fi putut duce la bun sfarsit acest proiect (in special din cauza increderii in mine).

Noi adoram lectioarele pe tema acvatica. Daca doriti sa vedeti cum ne-am mai jucat cu aceste creaturi, o puteti face aici, aici si aici.

Sa aveti un sfarsit de saptamana croit dupa sufletele voastre!

(4 ani si 7 luni)

25 Comments

  • Anonim

    vai, Camelia, cat de frumos! m-am indragostit de tabloul tau…numai cine lucreaza cu argila, stie ce inseamna aceste detalii….ai realizat o opera de arta!
    inca o carte minunata….offf….ce bine ar fi sa se mareasca si alocatiile snazdravanilor nostri si salariile :)) ca sa sa putem achizitiona cat mai multe carti…ca lista e asa de lunga 🙂

  • Camelia Vida-Rațiu

    Iti multumesc din suflet, Coca! Conteaza foarte mult parerea ta pentru mine 🙂

    Da, si eu am listoaie deja si filtrez si filtrez si calculez ca o babuta, lista e tot mai luuuuunga :)))

  • Laura P.

    Absolut superb…!!! Cu siguranta a fost o munca istovitoare, dupa cum ai spus, dar rezultatul este extraordinar! Mii de felicitari! Va doresc un week-end frumos si multa, multa sanatate!

  • A. Felicia

    Minunat, esti un adevarat talent in arta modelajului cu argila! Si eu visez sa realizez odata acest tablou si te rog, daca ai putin timp, sa-mi zici niste detalii legate de el, respectiv: dimensiunea, nuantele de argila si daca ai folosit un suport pentru el. Multumesc anticipat si imi cer scuze ca te tot deranjez cu astfel de amanunte!

  • Unknown

    Superb!Felicitari!
    Cata bucurie o sa-i aduca M-ei peste ani, cand il va lua cu ea si va simti ca mami îi e alaturi,chiar daca e departe.E norocoasa cu asa mamica talentata, implicata si, totusi modesta. 🙂 Mult spor si inspiratie!

  • Anonim

    Buna dimineata, nu am cuvinte destule sa va felicit si sa va multumesc, astept povestile Dvs cu sufletul la gura si cu inima plina de bucurie si de admiratie. Nu am cuvintele la mine nici azi dar totusi sper sa reusesc sa va transmit cata bucurie si frumusete si incantare ne oferiti prin munca pe care o faceti. ferice de M, sa dea Dumnezeu sa creasca mare si buna si inteleapta pe masura "investiilor" imense de suflet pe care le faceti in ea. De foarte multe ori MULTUMESC! si in legatura cu lipsa de incerdere in sine, se vadeste inca o data ca oamenii de valoare rareori isi cunosc valoarea. felicitari si tot binele din lume la voi sa se adune! Larisa

  • Camelia Vida-Rațiu

    Nicoleta, m-ai emotionat foarte tare! Mie nu imi trecuse prin cap faptul ca M. si-ar putea dori sa ia tablouasul cu ea cand va fi departe de mine.
    Iti multumesc din suflet, apreciez foarte mult faptul ca ne-ai scris.

    Va imbratisam cu mult drag!

  • Camelia Vida-Rațiu

    Larisa, draga mea, am plans citind cuvintele tale – sunt atat de impresionata de gandurile atat de nobile pe care tu, alaturi de alte mamici fantastice ati gasit timp sa mi le transmiteti.

    Gandul ca suntem citite, ca suntem indragite si asteptate in casuta voastra ne aduce atata fericire si imi confirma faptul ca munca noastra are sens si ca trebuie continuata.

    Iti multumesc din tot sufletul, nici nu stii cat de mult inseamna pentru mine toata aceasta sustinere.

    Va pupicam mult!!!

  • Camelia Vida-Rațiu

    Draga Felicia, imi face mare placere sa te ajut (sper sa si reusesc)!

    Iti spun cum am procedat eu:
    ~ Am cumparat mai intai rama (deci in functie de ea am gandit dimensiunile tabloului si nu invers). Al nostru e de 24,5 cm x 24,5 cm, iar fara marginea de lemn 17cm x 17 cm.
    ~ Am folosit numai Fimo pentru acest proiect: pentru apa, Fimo Peppermint, Fimo Turquoise si foarte putin Fimo Aqua. Pentru calutii de mare: Fimo Metallic Gold (amestecat cu sclipici fin, auriu), bobitele roz sunt din Fimo Raspberry, iar zonele verzi de pe calutul de mare sunt o combinatie (cane) realizata din putin negru, Fimo Apple, Fimo Leaf Green si alb.
    Aripioarele sunt facute din Fimo Quartz.

    Intregul tablou l-am lucrat pe un carton gros si l-am copt, cu tot cu acel carton, pe o suprafata de sticla perfect dreapta.
    Din pacate, argila are tendinta de a se miscora putin in cuptor, deci a trebuit sa completez cu inca un strat de bilute marginile tabloului (si sa-l mai introduc o data la cuptor).

    Sper ca ti-am fost de ajutor. Iti urez mult spor si un weekend linistit!

  • Elena

    Salut Camelia, tocmai navigam prin blog-ul tau pentru tehnica modelajului argilei si am descoperit aceasta postare. In primul rand la inceput am crezut ca tabloul era facut de autoarea cartii si ca era cumparat impreuna cu cartea. Cand am citit ca a fost facut de tine am ramas cu gura cascata si foarte impresionata. Mainile tale sunt de aur, tabloul este e minunat, cata rabdare si multa pasiune trebuie sa fii avut. Am inceput si eu cu pasi timizi sa lucrez in argila, am facut doar cativa nasturasi, o omida si un copac. Problema la mine este cuptorul, trebuie sa-l las deschis deoarece temperatura lui incepe de la 140 C. Pentru lipit, deocamdata nu am gasit Loctite gel, iar doamna de la magazinul de hobby mi-a recomandat bison universal care nu e bun pt asa ceva. Am sa caut si Loctite gel, gasesc eu pe undeva. Doar pentru aceste lucrusoare pe care le-am facut, Ale s-a bucurat enorm si mi-a dat aripi sa mai incerc.
    Acum vorbind foarte serios, pe cand sa ne asteptam din partea cu o expozitie de tablouri din argila polimerica? Ceea ce iese din mainile tale trebuie neaparat expus si admirat.
    Iti multumesc inca o data tie si lui Maia ca existati. Sincer imi dau seama ca nu stiu ce m-as face far voi si joaca voastra.

  • Camelia Vida-Rațiu

    Ooooo, ce compliment mi-ai facut, Elena! Multumesc din suflet, esti foarte draguta!

    Sa stii ca si eu tot cu nasturei am inceput, tot de dragul micutei mele, deci ai toate sansele sa ajungi mult sa lucrezi in argila daca spui ca ii plac atat de mult lucrusoarele facute de tine :).

    Si noi va multumim mult ca ne cititi si va pupicam mult, mult!

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.