Povestea unei sirene

Scrisa si ilustrata de Shirley Barber (despre care v-am mai povestit cu ocazia prezentarii cartii Bucatareasa zanelor – Povestea iepuroaicei Martha B. Rabbit), povestea de fata pastreaza aceeasi linie a ilustratiilor ce iti taie rasuflarea, a textului nu prea lung, dar foarte dragalas si intotdeauna extrem de educativ, un melanj ce captiveaza micutii de la prima vedere/lectura!

Daca Martha B. Rabbit ne introducea in lumea zanelor, in maretia padurii, Povestea unei sirenei(editura Flamingo, traducere Victoria Milescu) ne poarta imaginatia intr-un ocean tropical, “pe o mica insula verde marginita de plaje cu nisip si de un recif de corali.”

“Pe insula exista doar o singura casa in care locuiau doi copii, John si Wendy, impreuna cu tatal si mama lor.

Era vremea vacantei. Tatal copiilor isi petrecea ziua intreaga in barca lui pescuind, iar mama lor era ocupata cu scrierea unei carti. […]

Lui John ii placea sa cerceteze reciful de corali dupa reflux. Cand gasea ceva cu totul deosebit il lua si il ducea in casa pentru a i-l arata lui Wendy.

Dar de fapt, atunci cand se uita cu atentie, el cauta pe cineva, o fiinta foarte mica ascunsa printre corali. Era Sandy, spiridusul tarmului. Sandy locuia intr-un castel de nisip decorat cu bucatele de sticla albe si verzi slefuite de mare. […] El gasea cochilii si scoici, pe care le folosea ca sa-si pastreze in ele diferite lucruri, si bete pentru foc. Dar cel mai mult ii placeau bucatile de sticla colorata. Mereu spera sa gaseasca din cele rosii stralucitoare, sau albastre, dar nu se stie din ce pricina, niciodata nu gasea din acestea.”

“Intr-o buna dimineata devreme, Sandy fu uimit sa descopere o sirena care statea intre corali, speriata si trista. […] Marina ii povesti ca ea calatorea impreuna cu prietenii ei pe spatele delfinilor lor, indepartandu-se de orasul de sub apa in care traiau. Deodata, un rechin urias i-a atacat, imprastiind delfinii. Marina, impreuna cu delfinul ei alb, Silverfin, fugii cat mai departe, dar rechinul ii urmari. […] Disperat, Silverfin a scos-o pe Marina la suprafata apei, astfel ca el sa poata inota mai repede. Apoi pleca cu rechinul pe urmele lui.

– Mi-am ranit coada intr-un coral ascutit, ii spuse Marina plangand spiridusului. Asa ca acum nu mai pot sa inot pana acasa. Bietul Silverfin, poate a fost ucis, iar rechinul probabil ca acum asteapta in apele adanci sa ma prinda si pe mine. Ce sa fac?”

Modul in care copiii, impreuna cu micutul spiridus Sandy, o salveaza pe sirena este o lectie splendida de compasiune, solidaritate si frumos, ce misca, fara dubiu, micutii carora le citim cartea.

Ce imi place in mod deosebit la ea este faptul ca nu se adreseaza doar fetitelor (in ciuda titlului ei) – faptul ca Sandy si John sunt baietei, ba mai mult, sunt pilonii povestii ma face sa o recomand tuturor copiilor, indiferent daca sunt baietei sau fetite!

Nu in ultimul rand, cartea prilejuieste si excelente discutii pe teme de geografie (vezi padurea tropicala), de zoologie (difetente intre delfini si rechini), precum si discutii pe tema recifului de corali, care este din belsug ilustrat in carte, facand din lectura noastra un adevarat regal al culorilor si texturilor (chiar ai senzatia ca poti atinge si simti coralii).

Dupa ce am citit cartea de zeci de ori, am reluat sirenuta confectionata de mami din argila polimerica, precum si cartea-puzzle Sirene fermecate (despre care am mai scris si aici, aici si aici si de care M. nu se satura niciodata).

Dupa ce a terminat de realizat toate puzzle-urile din carte, M. s-a pus putin in pielea spiridusului Sandy si a construit un mini-castel, pe gustul spiridusului, adica ornat cu multe pietricele decorative (din sticla). Le-a prins de paharel cu ajutorul unor patratele dublu-adezive (excelenta activitate motrica si de imaginatie).

Asa arata “produsul finit”, care pe M. o bucura tare mult si care ne inveseleste casuta si ne face sa visam la o plaja cu muuuult, muuult nisip si o infinitate de castele realizate de noi!

Multa joaca si lecturi frumoase sa aveti!

(4 ani si 8 luni)