Diorama formelor de relief si cateva experimente

M. incepe sa recunoasca tarile pe harta si stie tot mai multe despre popoarele lumii, deci cred ca a venit timpul sa strecor printre lectioarele noastre si informatii privitoare la formele de relief.

• Mi-a placut enorm diorama din acest articol si am fost absolut convinsa ca M. va fi pana la luna de incantata sa invete in acest mod.

Eu i-am confectionat o cutiuta de dimensiuni mai mici, iar formele de relief sunt realizate din argila polimerica, bucatele de carton si un smoc de iarba artificiala (ce reprezinta padurea in cazul nostru). 

Exact la fel se pot modela din plastilina, argila cu uscare la aer sau chiar plastilina facuta in casa.

Da, asa de mare este incantarea micutilor la vederea acestui “kit la purtator”!

• Pe loc a remarcat “zapada” din varful muntelui. Am invatat cum aceasta se topeste, curge si formeaza la randul ei forme de relief.

Si, chiar daca nu e iarna, am facut zapada artificiala (dupa reteta aceasta), din amidon de porumb, ulei si un picut de sclipici argintiu (cand bate lumina pe toata compozitia aceasta, ai impresia ca zapada straluceste in bataia razelor solare!).

Am asezat-o intr-o punga tip ziplock si apoi in frigider. In cateva ore s-a racit suficient de mult incat la atingere chiar sa ai senzatia ca tii in mana zapada!

Evident, nu s-a putut abtine, si-a adus figurinele Safari, din tubul Animale Polul Nord si joaca a prins forma si mai frumoasa.

• Ei, dar ce se intampla cu zapada ce se topeste si curge din varful muntelui? Ne-am inspirat din acest articol si am pus la congelator apa, multe figurine Safari si pietricele din sticla iar dupa ce am obtinut un bloc de gheata tare impresionant, am demonstrat ca sarea ajuta la topirea acestuia.

Sare fina, sare grunjoasa, o canita de apa calda, putin colorant alimentar albastru, clesti de bucatarie, cutitase ce nu taie, o lupa si tot felul de alte “instrumente” de extras obiectele inghetate au tinut-o pe M. ocupata mult, mult timp. A tot alternat sarea fina cu cea grunjoasa si a observat care dintre ele topeste gheata mai repede.

Si, uite-asa, pe langa experimentul cu sarea ce ajuta la topirea ghetii, am mai invatat ceva tare interesant: apa pe care am inghetat-o era apa dulce de la robinet, iar in final, prin adaugarea sarii, ea s-a transformat in apa sarata. 

Am facut paralela intre experimentul meu si faptul ca toate apele de pe planeta sunt dulci, dar ele se varsa in mari si oceane, ale caror ape sunt sarate. Explicatia stiintifica pentru acest fenomen o gasiti aici, M. a inteles-o dupa ce i-am “tradus-o” pe limba ei:

Apele marilor si oceanelor contin saruri, adica niste chimicale, niste particule solide dizolvate, care determina gradul de salinitate. Cum au aparut, insa, aceste chimicale? Datorita eroziunii crustei terestre. Cu ajutorul ploilor, aceste chimicale au fost transportate in oceane si mari si astfel a rezultat această salinitatea crescuta. De asemenea, ejectiile solide si gazoase provenite de la vulcani, particulele suspendate in aer si materialele sedimentare de pe fundul oceanelor contribuie la salinitatea apei.

• Lectia noastra s-a incheiat cu acest borcanas-ocean in miniatura.

 “Reteta” pentru acest experiment am gasit-o aici, v-o recomand cu mare drag, nici nu va puteti imagina cata bucurie si incantare pot aduce copiilor un strop de apa, altul de ulei si o picatura de colorant alimentar albastru!

De cum a observat lichidul galben (uleiul), M. a strigat: “Uite, mami, razele soarelui au ajuns in ocean!” 

A inteles perfect motivul prezentei uleiului in borcan, iar cand a remarcat si bulele de aer ce se obtin, incantarea ei nu a mai cunoscut margini.

Nota: Eu am sigilat capacul bornacanului cu silicon lichid, deci nu am mai stat cu sufletul la gura ori de cate ori M. l-a dat peste cap.

Va asigur de faptul ca ceea ce vedeti in fotografii nici nu se compara cu realitatea. Miscand borcanul obtineti imagini incredibile, nu ocoliti acest experiment!

O zi frumoasa si vesela va dorim!

(5 ani si 6 luni)