Dintisorii de lapte,  Printables,  Recomandari (carti)

Articol (complet) pe tema caderii dintisorilor de lapte

In patru luni si jumatate, Zana Maseluta a vizitat-o de trei ori pe M. si, desi am fost luati din nou prin surprindere si aproape ca nu ne-a venit sa credem cat de mult se grabesc dintisorii noi sa se instaleze in gurita ei, nu mi-a mai ramas decat sa ma bucur ca aveam deja pregatite “cele de trebuinta” indulcirii putin a acestor momente.

Asa cum va promiteam intr-un articol trecut, am adunat toate materialele, toate ideile si le-am asezat aici, unde nadajduiesc ca veti gasi cel putin cateva idei pe sufletul vostru, pe care sa le preluati.

Pentru a evita incurcaturile, le-am grupat pe patru categorii:

~ carti (pe care le puteti oferi micutilor vostri inainte de sosirea Zanei Maseluta sau le puteti aseza alaturi de banut si alte lucrusoare, pe care zana i le lasa copilasului in dar)

~ pregatiri generale

~ daruri primite de la zana

~ daruri pe care cel mic le pregateste pentru zana

1. Carti

Dupa multe cautari, am ales sa achizitionez urmatoarele titluri:

Zana dintisorului

Este o carte superba, prima pe care am citit-o pe aceasta tema, si care ne-a dat ideea de a ne imagina ca dintisorii de lapte sunt seminte pentru viitoare stele de pe cer.


Throw Your Tooth on the Roof

Faceti click pe titlul cartii si veti ajunge la articolul in care am scris despre aceasta carte focusata pe traditii din toata lumea, legate de cazutul dintisorilor.


Silverlicious

Este o carte extrem de frumoasa, chiar pretioasa ca si aspect si interesanta ca si mesaj.

Victoria Hann, autoarea si ilustratoarea ei, construieste intreaga poveste pe un joc de cuvinte: in engleza “to lose one’s sweet tooth” inseamna a-ti pierde apetitul pentru dulciuri.

Ei bine, cand Pinkalicious, protagonista cartii, isi pierde un dintisor, odata cu el ii dispare si pofta de a manca dulciuri.

De ce imi place aceasta carte, in ciuda faptului ca M. nu mananca zahar, deci nu i se potriveste deloc contextul acesta? Deoarece, la finalul povestii, Silverlicious invata unde anume zace adevarata “dulceata”, invata sa fie rabdatoare si respectuoasa cu toti cei din jurul ei si sa nu mai creada ca intreg universul se invarte exclusiv in jurul ei.


Diary of a Tooth Fairy

Din pacate, varianta color a acestui jurnal eu nu mi-am permis-o, insa nu regret ca l-am cumparat nici alb-negru. 

Autorul ei, Alan Durant, are o idee inedita, aceea de a le-o dezvalui copiilor pe Zana Maseluta-copil, care are o mamica, un tatic, care merge la scoala si face studii serioase pentru a i se incredinta sarcina deloc usoara de a prelua dintisorii de lapte cazuti.


Dear Tooth Fairy

Carui parinte nu i s-a intamplat sa fie, macar o data, in situatia in care micutul lui sa nu doreasca se se desparta de dintisorul tocmai cazut? Eu stiu ca, pentru M. prima oara a fost extrem de greu sa ii spuna “La revedere!”. De fapt, chiar si acum, la al treilea a plans pentru ca nu o sa-l mai vada vreodata.

Cam la fel, micuta Holly, din cartea scrisa de tot de Allan Durant (vezi cartea anterioara), ezita sa-si lase dintisorul pe mana zanei si chiar doreste sa-i adreseze acesteia cateva intrebari ce nu-i dau pace.

“Dialogul” dintre Holly si Tooth Fairy se realizeaza sub forma unor scrisorele, frumos asezate in plicuri pe care le regasim in carte. In ultimul pliculet, cei mici vor gasi atat o scrisorica, cat si un banut auriu, din carton, pe care este gravata silueta zanutei.


What Does the Tooth Fairy Do with our Teeth?

Ce face Zana Maseluta cu dintisorii copiilor? Aceasta este intrebarea in jurul careia construieste textul autoarea, Denise Barry.

Am cumparat cartea atunci cand am citit marturia unei asistente de medic stomatolog, care spunea ca aceasta este cartea pe care aleg (dintre toate cele puse la dispozitie) sa o rasfoiasca toti copiii aflati in sala de asteptare.

Ilustratiile lui Andy Boerger sunt suave, ghiduse, calde si tare frumoase!


Emma and the Tooth Fairy

Frumoasa, iubita si adorata de toata lumea, Emma este o fetita tare fericita cu viata ei, dar careia nu ii place sa se spele pe dinti. 

Scrisa de catre un dentist, Alexander Zallavsky, si ilustrata minunat de catre Evi Shelvia, cartea le explica micutilor si le demonstreaza prin exemplul Emmei, cum sufera dintisorii in lipsa unei igiene adecvate sau, dimpotriva, cat de frumosi devin acestia daca sunt ingrijiti temeinic.


Nu in ultimul rand, foarte frumoase si utile mi se par cartile Usborne pe tema dintisorilor. Eu le-am descoperit recent si le voi cumpara, negresit: 

Brush your teeth, Max and Millie (recomandata chiar de la 18 luni!) ~ Going to the Dentist ~ Going to the Dentist Sticker Book

2. Pregatiri generale

~ Inainte de toate, va recomand sa parcurgeti usoare lectii pe tema igientei dentare. Din experienta va spun ca pentru noi aceste activitati s-au dovedit a fi extrem de utile. Aici puteti vedea cum ne-am jucat.

~ In al doilea rand, vizita la stomatolog (ideal unul specializat pe copii) este indicat a se realiza cu mult timp inainte de momentul in care incep sa cada dintisorii de lapte. Nu disperati daca cel mic nu doreste nici macar sa se aseze pe scaun, fiti rabdatori, calmi si ganditi-va in permanenta ca niciun drum pana la stomatolog nu inseamna timp pierdut – copiii au nevoie de timp pentru a se obisnui cu mirosul, zgomotele si, nu in ultimul rand, cadrele medicale, pe care le va tot intalni pe parcursul vietii. Abia dupa ce acesti pasi vor fi facuti, micutul va incepe sa colaboreze cu adevarat cu medicul.

Aici am scris eu despre prima experienta de acest gen a M-ei. In acelasi articol gasiti printabile pe care le-am gandit special pentru acest eveniment (M. a fost tare incantata de ele).

~ Usita ce se monteaza pe perete, cea pe care soseste zana noaptea, este cireasa de pe tort in toata povestea aceasta. Ma bucur asa de mult ca am investit in ea! Cand M-ei i-a cazut primul dintisor, cand era atat de speriata si iritata din cauza durerilor, obiectul acesta mic si dragalas a insemnat enorm, fugea langa pat, deschidea usa, incerca sa o zareasca pe zanuta si parca durerile se atenuau si viata devenea mai frumoasa.

In acest articol am scris pe larg despre locul de unde am cumparat-o si modul in care am ornat-o.

~ Scrisorelele de la zana le avem de la dragii nostri prieteni, Hippo Atelier. Aici am scris in detaliu ce anume contine acest pachet de printabile.

Tutorialul pentru realizarea cutiutei destinate pastrarii tuturor amintirilor ce privesc dintisorii il gasiti aici.

~ In acelasi articol am scris si despre cum am realizat cutiuta in care vom pastra toti cei 20 de dintisori de lapte. Intre timp, pentru interiorul cutiei, am realizat un grafic printabil, pe care se noteaza ordinea in care au cazut dintisorii.

Cu drag vi-l pun la dispozitie aici.

~ Despre pernuta in forma de dintisor am scris aici. Daca puteti, realizati-o, este atat de frumoasa, copilasii isi mangaie obrajorii cu ea, o strang la piept cu mult drag si, nu in ultimul rand, este locul ideal in care zana poate lasa banutul in schimbul dintisorului pe care il va lua cu ea.

~ Un bol in miniatura, din lemn, argila polimerica sau cu uscare la aer sau din plastilina facuta in casa, poate constitui locul perfect in care copilasul asaza dintisorul inainte de culcare.

~ Zanuta din lemn am realizat-o folosind una dintre figurinele (“wooden peg”) despre care am scris aici. Pe ea o pastram in cutia verde, alaturi de restul materialelor, iar M. o iubeste tare mult, chiar daca stie ca nu este adevarata Zana Maseluta.

~ Cum toate lucrusoarele legate de Zana Maseluta sunt in miniatura, va recomand sa pregatiti si un micut album foto, in care sa pastrati fotografii de dinainte sa cada dintisorul, de dupa caderea acestuia si, eventual, din perioada in care cel mic o asteapta pe zana.

Evident, puteti folosi un album clasic sau puteti confectiona rapid unul, asa cum am facut eu. Am scos fotografii (de dimensiuni mici), am scris pe spatele lor data si al catelea dintisor a cazut, dupa care le-am laminat in folii de dimensiuni tot mici (15,5 x 10,8 cm). Daca nu aveti folii mici, taiati in doua o folie A4 si ii rotunjiti toate colturile. Am facut doua gaurele (cu ajutorul perforatorului de hartie) pe marginea din partea stanga si am legat toate “paginile” albumului intre ele. Pentru ca aveam niste abtibilduri tare dragutele la indemana, le-am folosit si pe acelea pentru a adauga un strop de dragalasenie albumasului.

3. Daruri primite de la zana:

Pe langa carticele, Zana Maseluta adora sa lase in urma ei tot felul de “semne” care ii intaresc micutului convingerea ca a fost vizitat peste noapte, dar si daruri care sa-i aline suferinta (mai ales atunci cand dintisorul a parasit tare, tare greu gingiuta).

~ Evident, obiectul ce nu poate lipsi este o moneda, un banut. Noi obisnuim sa il spalam si sterilizam temeinic inainte sa il asezam langa patutul M-ei.

~ Va spuneam la inceputul articolului ca “povestea” pe care M. a acceptat-o cel mai usor are la baza ideea cum ca dintisorii se transforma in stelute de pe cer (vezi “Zana dintisorului”).

Ei bine, atunci cand i-a cazut al doilea dintisor, alaturi de banutul de la zana, se afla si o sticluta plina cu stelute in toate culorile (confeti), de gura careia am legat trei stelute din argila polimerica, plus un cartonas pe care am lipit exact 20 de stele aurii, cartonas de care am legat un sirag de perle, fundite, o inimioara si o micuta “eticheta”, pe care scrie: “Dintisorii mei ~ seminte de stele”. 

M. a fost ataaat de incantata de acest dar! Acum, de cate ori ii cade un dintisor, isi alege o stea de pe “cer”, adica dintre cele 20 lipite pe cartonas, si o incercuieste. La final, vom avea 20 de stelute incercuite.

~ Tot in numar de 20 sunt si margelutele din aceasta sticluta. Cel mic primeste, pe rand, cate una, iar cand toti cei 20 de dintisori vor fi cazut, din margelutele acestea se va face o bratara frumoasa, ce poate fi pastrata ca amintire (in cazul baieteilor) si/sau purtata (in cazul fetitelor). La fel de bine se pot folosi si perlute! Aici aveti un model de bratara ce se obtine din ele.

~ Cand i-a cazut primul dintisor, la trezire o astepta pe M. aceasta sticluta, umpluta cu sclipici auriu, “praf de zane”.

~ Cum zanuta are praf de zane inclusiv pe talpile picioruselor, mami s-a gandit sa coloreze cu ajutorul unui pix cu gel (auriu) multe urme de pasi. Cu proxima ocazie, langa pernuta M-ei va se va afla aceasta micuta “dovada” a faptului ca zana a fost in camera ei. Aici aveti documentul, printati-l pe o bucatica de carton deschis la culoare, dupa care colorati cu auriu talpitele.

~ Din cartea “Diary of a Tooth Fairy” am aflat ca Zana Maseluta are intotdeauna asupra sa un carnetel si un creionas.

Asa mi-a venit ideea sa confectionez o “meander book”, de 5 cm x 5 cm, dupa tutorialul acesta, o carticica in care putem aseza tot felul de biletele, in care zana ii poate scrie mesaje etc. 

Coperta si creionasul le-am modelat din argila polimerica, pe cel din urma dupa tutorialul acesta.

~ LaJulia am vazut aceasta idee, mi-a placut la nebunie si am adaptat-o temei noastre. Cateva pietricele decorative din sticla, pe spatele carora lipiti literele ce alcatuiesc numele puiului vostru pot constinui un dar atat de frumos, dar si util.

~ Baghetica, zana si-o poate uita “din greseala” langa perna micutului, iar eu asa o “vad”, maruntica, eleganta si finuta, dar si extrem de simplu de asamblat.

Iata si piesele de care am avut nevoie: un ac cu cap decorat (aici), o margeluta din sticla de Boemia, doua bile metalice, argintii (aici), un distantier cu rhinestone (aici) si cleste pentru bucle (aici).

~ Si cel de-al doilea dintisor al M-ei a cazut tot iarna, deci i-a pregatit zanei un ceai bun-bun de tot. Aceasta i-a lasat, drept raspuns la gestul frumos, o scrisorica in care ii multumea frumos si lauda ceaiutul.

Daca modelatul nu se afla printre pasiunile voastre, puteti folosi canite in miniatura (din ceramica, lemn etc).


~ Pentru ca isi ingrijeste dintisorii in mod exemplar, zanuta ii va lasa cu o proxima ocazie, doua charm-uri (in forma de dintisor si periuta de dinti), pe care le vom monta pe o bratarica.

~ Aceasta este o aripioara, modelata tot din argila polimerica si pe care o vom transforma in brosa.

In locul ei, puteti aseza o pana micuta, diafana, care va trimite copilasul cu gandul la aripioarele zanei. Sau puteti confectiona din hartie una frumoasa!

~ O mini-briosa (gatita cu miere in loc de zahar si pudra de roscove in loc de cacao in cazul nostru) este iarasi un dar excelent din partea Zanei Maseluta.

~ Cu gandul la vrajitoarea peste care aterizeaza casa lui Dorothy (“Vrajitorul din Oz”), m-am gandit sa-i realizez M-ei un semn de carte inedit. Doar ca de aceasta data, in locul picioarelor de vrajitoare, am modelat picioruse de zana.

Evident, semne de carte superbe se pot realiza si fara picioruse de zana. Acesta mie imi place tare mult.

~ Cu o seara inainte sa-i cada dintisorul, i-am facut M-ei o poza in timp ce dormea. A doua zi, am facut un colaj, in care zanuta pare sa isi indrepte baghetica asupra caputului ei si am scos fotografia la un centru de profil.

Nu va puteti imagina cat de fericita a fost M. la vederea acestei fotografii!!!

Daca doriti sa realizati si voi acest colaj, va pun cu drag la dispozitie PDF-ul cu zanuta (aici).

~ Printr-o conjunctura frumoasa, atat eu cat si M. am primit in dar cate o agenda identica. Le multumesc din suflet ambelor zanute care ne-au daruit aceste minunatii!

Agenda mea M. a vazut-o deja, dar pe a ei o pastrez pentru cand ii va cadea urmatorul dintisor. Atunci vom nota in ea amintiri legate de modul in care au cazut dintisorii.


~ Alte posibile idei ar mai fi:

  • semn de carte cu zana 
  • magnet de frigider de care prinde poza cu primul dintisor aparut in gurita copilului
  • felicitare scrapbook, pe care putem aseza fotografia copilului cu primul dintisori cazut si, eventual, un micut grafic cu aparitia dintilor si disparitia lor (iata ce de idei frumoase sunt aici)
  • semn pe clanta usii (gasiti o multime de modele aici)
  • “borcanasul magic” al zanei (idee preluata de aici)

4. Daruri pentru zana:

~ Micutii vor tremura de emotie la gandul ca ii pregatesc zanei un ceai, o gustare, o micuta atentie. Ati mai vazut micutul nostru ceainic din argila polimerica, azi va dezvalui si cum este facut. Am gasit un bec defect (din instalatia de brad), i-am indepartat invelisul exterior, firele si intreaga montura metalica, dupa care am inceput sa-l imbrac intr-o foita de argila. Modul in care il ornati va personaliza ceainucul si va asigur ca il veti iubi cu atat mai mult.


~ Dar, iata, ceaiul poate fi servit si asa: pe si sub palaria unei ciupercute simpatice. “Ceaiul” este obtinut prin umplerea canitei cu Loctite si presararea deasupra adezivului a sclipiciului de culoarea zmeurei.

~ M. adora si sa ii scrie micute ravase, scrisorele si sa ii deseneze tot felul de lucrusoare vesele zanutei.


In loc de concluzie doresc sa le amintesc, cu respect, celor care simt nevoia sa carcoteasca, faptul ca articolul acesta nu s-a scris de unul singur. In spatele lui sta munca, pe care, chiar daca unii parinti nu o aproba sau apreciaza, eu am depus-o. 

Repet ceea ce am spus de zeci de ori, preluati, daca doriti, ceea ce va place/potriveste, lasati-va inspirati si alegeti pentru puiutii vostri ce e mai bun. Ideile pe care le-am strans in acest articol sunt multe si variate si trag nadejde ca oricine se poate regasi in cel putin una dintre ele. Telul meu era acela de a strange idei pentru 20 de idei de daruri (cate unul pentru fiecare dintisor de lapte in parte) si chiar doresc sa fac acest lucru, in ciuda faptului ca sunt constienta ca, pe la varsta de 12 ani (cand cad ultimii dinti), M. va stii deja ca Zana Maseluta nu exista cu adevarat. Ei, cu toate acestea, imi doresc sa pastrez traditia, sa inveselim si acele momente, poate chiar sa lucram impreuna la unele dintre craft-uri, doar de dragul frumoaselor amintiri de cand era de numai 5 anisori si un picut si i-a cazut primul dintisor!

Va invit sa ma completati, corectati (in mod decent si pe ton care sa faca muzica, nu galagie), sa imi atrageti atentia asupra unor posibile scapari, sa veniti cu idei proprii, nu in ultimul rand, sa ne impartasiti experientele legate de dintisori ale puiutilor vostri.

Nota: Pentru aceia dintre voi care ati vazut in acest articol (si nu numai) lucrusoare din argila polimerica pe care vi le-ati dori, dar nu va incumetati sa le modelati de unii singuri, Coca va sta cu drag la dispozitie. 

Puteti plasa comenzile voastre aici, ea e extrem de draguta si va da forma oricarei idee nastrusnice care va trece prin minte.

Acestea fiind spuse, sa asteptam Zanuta Maseluta fara teama, ci cu entuziasm si emotie constructiva!

(5 ani si 7 luni)

15 Comments

  • Unknown

    Ce frumooooos, Camelia!!!!! Ca intr-un vis!!! 🙂 M-ai lasat fara cuvinte in fata atator minunatii!!!! Ce mama extraodinara esti, te admir foarte mult pentru rabdarea si inspiratia de care dai dovada si iti multumesc, de asemenea, pentru ca ne impartasesti toate aceste lucruri nemaipomenite!

  • Machete Didactice

    E foarte frumoasă prezentarea ta, materialele confecționate cu atâta trudă, delațiile la micron destinat fiecărui obiect fie el carte sau machetă, timpul pe care l-ați alocat acestei teme. Dar cred că din punct de vedere emoțional este puțin cam mult pentru un copil. Vorbesc în cunoștință de cauză când spun acest lucru. Faptul că a plâns acum și nu a avrut să se despartă de dințișorii de lapte mă duce cu gândul la viitoarele întâmplări din viața ei, de despărțiri ce vor fi infinit mai dureroase. Și atunci cum va reacționa? Și mie îmi plac mult poveștile dar până la urmă nu trăim într-o poveste, cu toate că tare ne-am mai dori uneori. Lumea din exteriorul căsuței voastre este total diferită, iar copilul nu va ști ce să înțeleagă atunci când o va întâlni. Pentru că la un moment dat, o va întâlni! Cât despre experiențele trăite cu fii mei, ele nu au fost atât de elaborate, pentru că datele au fost altele și timpurile la fel. Euam optat pentru punerea sub pernă, într-un săculeț, a unei bancnote, pe care copiii au găsit-o dimineață. Are fiecare în parte cutiuța lui cu dințișorii căzuți și… cam atât. Despre stomatolog și dinți, am vorbit de câte ori am avut ocazia iar faptul că nici unul dintre ei nu se teme de el, pentru mine este extrasuficient.Vă doresc sănătate fără dureri de dinți!

  • Camelia Vida-Rațiu

    Multumesc frumos, Ioana.
    Nu stiu daca faptul ca a plans dupa dintisor inseamna ca e dezechilibrata emotional, nici nu stiu daca nu procedeaza mai toti copiii la fel – nu imi bat capul cu asta, imi doresc sa fie singura noastra grija, sincer.
    Sa nu uitam ca ei i-a cazut primul dinte la 5 ani si un picut, cand cel mai adesea, acest lucru se intampla la 6 ani.
    Si, chiar daca par multe, nu uita ca obiectele astea le va primi in decurs de multi ani de acum inainte. Da, ele par multe atunci cand le aduni intr-un singur articol, dar daca le imprastii pe 6 ani, mai sunt la fel?
    In ceea ce priveste emotiile nu doresc sa comentez – uneori regret ca dezvalui marunte trairi personale ale copilului meu, care sunt disecate si comentate la la piata. Da, eu sunt de vina si ar trebui sa-mi fie invatatura de minte!

  • Camelia Vida-Rațiu

    Ok, Ioana, imi cer eu scuze.
    Ma doare faptul ca, de absolut fiecare data cand am scris pe aceasta tema, s-a gasit cineva sa comenteze ca e prea mult. Am senzatia ca articolele sunt citite printre randuri, ca nu se acorda atentie indicatiilor pe care le dau si se interpreteaza totul asa cum se doreste. Macar din respect pentru munca pe care am depus-o, comentariile de genul asta ar trebui comunicate personal sau pastrate pentru sine.

  • Anonim

    Camelia, iti multumim pentru articolul superb si pentru atatea recomandari minunate! Da, multumesc si pentru recomandarea facuta catre noi <3, dar aceasta nu ma face sa fiu subiectiva 🙂 .
    Si Danut a plans dupa primul lui dintisor cazut- e " ceva " ce nu poti opri- unii copii sunt foarte sensibili. Dar, treptat s-a obisnuit, mai ales cand a vazut ca dintisorul era inlocuit de fiecare data cu o carte sau un joculet frumos 🙂 .
    Mai ales fetitele isi doresc o lume de vis si daca nu o pot avea in copilarie, atunci cand??? Vor avea destul timp sa intampine lumea cu tot ceea ce inseamna ea…
    Eu am avut niste parinti extraordinari, dar pe vremea noastra, nu pot spune ca astfel de evenimente erau importante- nu-mi aduc aminte sub nici o forma de primul dintisor cazut! Poate daca as fi primit un mic simbol, cu siguranta nu ar fi ramas uitat momentul … imi aduc insa ff bine aminte de durerile de dinti de prin clasa a II-a si de groaza de stomatolog :(((
    Asa ca eu imi doresc sa nu ratez aceste evenimente pentru copiii mei- D. stie ce a primit la fiecare dintisor cazut.
    Dar imi aduc aminte de momentele magice din viata mea…stiam ca nu-s adevarate, dar imi placeau la nebunie si le tin minte!! ( o data am gasit in pantofiori niste iepurasi facuti de parinti noaptea din salam de biscutiti) si pe jos muuulte bombonele rotunde ….
    O copilarie magica , frumoasa…. va indulci , in viitor, viata unui adult 🙂 asta e parerea mea 🙂

  • Camelia Vida-Rațiu

    Sa dea Dumnezeu asa sa fie, draga Coca! Si eu imi doresc tare mult ca M. sa aiba amintiri fantastic de frumoase din copilarie, sa aiba tot ceea ce eu nu am avut si sa nu aiba nimic din experientele urate pe care le-am avut eu in copilarie. Am mai spus, eu am experimentat o adevarata trauma in ceea ce priveste primii dintisori cazuti…Mi-au fost extrasi, 4 deodata (incisivii inferiori) in urma unui control de rutina, pe care l-am facut cand am fost dusi cu grupa de la gradinita la dentist. Iti poti imagina cum a fost…nu doar ca nu stiam absolut nimic despre ce se intampla, dar nici nu am avut macar una parinte alaturi de mine…
    Si eu sunt convinsa ca pacea aceea pe care o simti in cei 7 ani de acasa este vitala pentru ceea ce devii ca si adult.
    Multa sanatate tuturor si numai dintisori frumosi!

  • Unknown

    Draga Camelia,

    Iti multumesc din suflet pentru acest articol minunat. Toate materialele si ideile prezentate sunt superbe! Sa stii ca eu imi aduc aminte de primul dintisor si am plans muuuult dupa el, exact ca si M. Parintii mei, in special mama (pentru ca avea mai mult timp liber pentru noi), a stiut cum sa faca acel moment mai putin dureros. Parintii mei au stiut sa imi faca o copilarie frumoasa si magica. Nu am avut frica de stomatolog tot datorita mamei care a stiut sa "imblanzeasca" acele momente. Chiar daca mama nu modela din argila si vremurile, cu adevarat, erau altele si toate surprizele erau de alt gen, copilaria mea a fost una foarte frumoasa. Desi multi reprosau parintilor mei ca prea ne cocolosesc (pe mine si surioara mea) si ca viata reala e altfel si ca ne va fi foarte greu sa ne descurcam in viata, sa stii ca nu este adevarat!!!!!! Iar ca drept dovada, la varsta de 15 anisori, fiind departe de casa (la liceu in alta tara), m-am descurcat de minune singura. A trebuit sa fac singura mancare, sa fac curat, sa imi fac cumparaturile, sa gestionez banutii (bursa mea) si nu in utlimul rand sa invat (si eram mereu printre primii 3 in clasa dupa medii, iar sa fii pe aceasta pozitie la liceu meu era destul de complicat). Mi-a fost greu, dar nu complicat!!! Am plans de multe ori, dar faptul ca am fost iubita (iubita intr-un mod mai special de parintii mei), m-a intarit mult mult de tot!!! Eu sunt de parere ca un copil trebuie sa se simta ca este iubit acasa, idiferent ca este fata sau baiat!!!! Cu aceeasi iubire ma stradui sa umplu pe fetita mea si sa o ajut sa treaca mai usor peste toate greutatile copilariei. Eu consider ca aceste greutati ale copilariei sunt mai importante si mai greu de deapsit, decat cele din viata de adult. Anume aceste greutati te formeaza OM.

    Multumesc enorm de mult pentru efortul tau de a scrie acest articol si toate celelalte. De multe ori ma intreb cum le reusesti pe toate :). Indiferent cat de mult mi-as dori si eu sa scriu in timp real pe blog, nu imi iese acest lucru.

    Felicitari pentru tot ceea ce faci! Mult mult spor si energie pentru viitor!
    Multa sanatate Maiei, un copilas minunat pe care sunt sigura ca Dumnezeu il iubeste enorm de mult in timp ce are o mama atat de deosebita!!!

  • Camelia Vida-Rațiu

    Draga Svetlana, cred ca nu gresesc cand spun ca superba ta confesiune reprezinta unul dintre cele mai frumoase comentarii ce mi-au fost lasate vreodata pe acest blog.
    Iti multumesc din suflet, ma ajuta, cu adevarat, sa dorm putin mai bine la noapte, sa imi doresc sa deschid maine dimineata calculatorul si sa intru pe blog…
    Iti doresc sa ai puterea sa-ti cresti fetita dulce asa cum consideri tu ca ii este ei mai bine, sa poti sa inchizi urechile la tot ceea ce auzi negativ si distructiv in jurul tau.
    E foarte greu sa fii mama, e si mai greu sa fii o mama diferita de ceea ce "cere si impune" societatea si e de 3 ori mai greu sa traiesti intr-o societate ce nu cunoaste termenul de toleranta. Asta e cel mai trist, dupa parerea mea… Cred ca am fi mai putin crispati, mai zambitori, mai sanatosi daca nu ne-am mai tot uita la paiul din ochiul altuia, ci ne-am vedea frumusel, fiecare de treaba.
    Eu stiu ca am invatat lectia tolerantei la varsta foarte mica, o pretuiesc si vreau sa o transmit copilului meu ca pe o litera de lege. Daca nu ne asumam, cu suflet deschis, treaba asta, ajungem sa ne aruncam unii, la gatul altora, fara rationament, fara simpatie si empatie si totul se transforma intr-o scena urata…

    O imbratisez cald pe Victoria (i-ai ales un nume senzational, care imi doresc din tot sufletul sa ii aduca multa putere si o viata extraordinar de frumoasa)!
    Ai mare grija de tine, ramai la fel de frumoasa cum esti <3!

  • Anonim

    Am citit articolul asta cu asa niste sentimente de liniste si bucurie, de admiratie pentru tot ce faci dar si multumire pentru toate aceste idei minunate. Ma simt impulsionata, acum ca am citit toate astea, sa actionez si eu mai mult in sensul asta si sa fac un pic mai mult decat ceea ce fac deja atunci cand vine momentul dintisorilor.
    Si pe noi ne+a luat prin surprindere primul dintisor cazut, si Dante a schimbat deja trei dintisor si al patrulea e pe cale sa cada (copiii nostri au aceeasi varsta). Am facut un plic in care i-am pus, o bancnota de un leu pentru fiecare, primii doi au fost insotiti de o acadea ptr ca asa prinsese el ideea ca se intampla si nu am vrut sa il contrazic. apoi i+am spus ca va primi fructe ptr ca creste si ptr ca Zana vrea sa primeasca ceva sanatos ptr dintisori copilul.
    Al treilea dintisor s-a lasat si el greu dus, l-a pierdut insa pe drum cand venea de la şah. Nu eram cu el, era cu tati. A doua zi ne-a întrebat un batran daca şi-a găsit dintisorul ca tare mai plangea mititelul. El a plans de teama ca nu-l va mai gasi zana. Dar zana ma delegase pe mine sa ii duc ditamai ananasul si astfel a trecut usor peste incident, cu dragostea si intelegerea noastra.
    Mie mi se par ca astea sunt ingredientele de baza pentru ca un copil sa creasca frumos si sanatos. Sa cresti intr-o casa plina cu povesti si lucruri frumoase, sa primesti imbratisarea mamei ptr lacrimile tale de copil, sunt lucruri care sadesc incredere si construiesc baza viitorului adult.
    Cat despre sensibilitate… zilele trecute mi-am dat si eu seama ca Dante este un copil mult mai sensibil si mai putin invatat cu rautatea din jur, un copil generos care ramane uimit cand vede ca generozitatea lui nu este primita mereu cu bucurie.
    Tocmai de aceea de mai bine de o saptamana experimenteaza contrariul Exerseaza pe mine, desigur, iar eu il inteleg. Coopereaza mai putin, spune ca vrea sa fie rau, sa nu ne intelegem , sa ne certam. Faptul ca il inteleg si ca explicam ceea ce simte ajuta enorm. Isi cauta calea si e normal.
    Mi-au rămas ochii la toate lucrusoarele facute de tine . Si mintea si sufletul :).
    Chiar luni aveam in plan sa lucrez cu copiii de la biblioteca judeteana, la atelierul de lucru manual unde merg ca si instructor voluntar, ceva pe tema dintisorilor si a zanei maseluta.
    Si tot apropo de reactia copiilor: cand Dante a mers la gradinita cu materialele despre dintisori facute de noi mia spus ca reactia copiilor a fost intai de admiratie si interes, apoi cumva de retragere si de genul: ei, si mie mi-a facut mama asa ceva. Inca nu stiu cum sa interpretez asta. Dante era doar bucuros sa imparta cu ei si sa le arate, sa invete impreuna cu doamnele despre dantura si ingrijirea ei.
    Va imbratisez cu mult drag si va doresc o vacanta frumoasa in continuare!

  • Simona

    Felicitari pentru tot efortul depus, cu siguranta am sa selectez si am sa le folosesc si eu la gradi, cu acordul dumneavoastra. Multumesc si pupici la M!

  • Camelia Vida-Rațiu

    Multumim din suflet, dna Simona!
    Pentru mine este o onoare si o extrem de mare bucurie sa stiu ca am inspirat (si) cadre didactice.
    Mult succes si sanatate!

  • Carmen

    Felicitari pentru ceea ce faceti,m-au impresionat activitatile voastre de aceea m-am inspirat si eu si am realizat un moment magic pentru fetita mea,doar datorita voua.Multumim pentru toate ideile!

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.