Edward Lear’s Book of Nonsense

M. adora literatura lui Eugen Ionesco, a absurdului, pe care a descoperit-o prin intermediul cartii Povesti 1, 2, 3, 4, carte ce produce un comic irezistibil, fantastica uimire si, nu in ultimul rand, multa, multa deruta.

Desi putin uimita sa observ cat de receptivi pot fi copiii la asemenea texte, atunci cand Anca (In minunata lume a cartilor) ne-a daruit Edward Lear’s Book of Nonsense (editura Usborne), am fost convinsa ca va avea mare succes la M.

Si asa a fost! De zile intregi, lectura ei preferata o reprezinta povestile din “cartea aceea ciudata, care ma face mult sa rad”. 

Ca sa intelegeti mai usor genul acesta de scriere, va invit sa parcurgeti un micut fragment preluat din lucrarea stiintifica, Periferia victoriana: Edward Lear si nonsensul.

Edward Lear (1812-1888), „geniu straniu şi probabil unic”, şi-a cîştigat existenţa ca pictor peisagist (mai ales în preajma Mării Mediterane), a dat lecţii de desen Reginei Victoria şi, datorită naturii sale intens umane, a fost apropiat al multor poeţi şi aristocraţi. 

Timid şi retras, chinuit de miopie şi epilepsie, a devenit celebru datorită altui talent – versurile nonsensice scrise pentru amuzamentul prietenilor şi al copiilor prietenilor, numite limericks. 

Vivien Noakes a subintitulat biografia lui Lear The Life of a Wanderer, cu referire la nenumăratele călătorii întreprinse de acesta (“Landscape painter in many lands” este epitaful de pe piatra sa de mormînt de la San Remo, Italia), dar wanderer („rătăcitorul”) este în acelaşi timp metafora care reprezintă în modul cel mai potrivit atît existenţa sa emoţională, cît şi sentimentul de melancolie care străbate prin suprafaţa comic absurdă a versurilor sale.

Cum am introdus-o eu pe M. in lumea deosebita a acestei carti? 

Am rugat-o sa se uite cu atentie la ilustratia de pe interiorul copertii si sa imi spuna daca totul pare a fi la locul sau, daca nimic nu i se pare straniu sau diferit de alte ilustratii pe care le-a intalnit pana acum. Dupa cateva fractiuni de secunda, a inceput sa inceput sa se amuze copios si sa enumere “anomaliile” pe care le zarea: ca una dintre flori are urechiuse de iepuras, ca un soricel sta pe frunza unei flori fara ca aceasta sa se aplece sub greutatea lui, ba ca o pisica sta pe petala unei flori galbene s.a.m.d. 

Inca un motiv pentru care a indragit din prima clipa aceste desene este acela ca ii aminteau mult de ilustratiile Cristianei Radu, pe care le adora.  Si, daca a facut aceasta constatare, a si fugit sa-si ia cele de trebuinta si s-a apucat sa deseneze, in timp ce pe mine m-a rugat sa incep sa citesc.

Ei, si uite-asa, dupa ce ne-am dat seama ca textele pe care le vom citi vor semana cu ilustratiile, adica vor fi mai stranii, nu vor avea multa logica, dar ne vor face sa zambim si chiar sa radem, am patruns, pentru prima data, in lumea inedita a lui Edward Lear.

Este o carte ca o bijuterie, cu copertile brosate, semn de carte din satin, 240 de pagini din carton gros si lucios (194 x 152 mm), cu ilustratii absolut fermecatoare, semnate Christine Pym.

Utile ne-au fost si quicklinks, care ne-au furnizat tot felul de informatii inedite si interesante: am vazut cum arata editia din 1846 a acestei carti, o fotografie de-a autorului, o caricatura pe care el insusi si-a realizat-o, am putut arunca o privire asupra notitelor sale de calatorie, dar ceea ce ne-a placut cel mai mult a fost sa admiram picturile sale deosebite.

Textul cartii este organizat pe cinci capitole, urmate de date biografice despre autor:

~ Limericks

~ Nonsense Songs

~ Alphabet I

~ Nonsense Botany

~ Alphabet II

~ Edward Lear

Tare mult ne plac Nonsense Songs, dintre care si fredonam cateva deoarece le-am gasit pe Youtube.

Citez din cele doua care ne plac tare mult:

The Owl and the Pussycat (aici), din care citez cateva versuri:

The owl and the Pussy-Cat went to sea

In a beautiful pea-green boat,

They took some honey, and plenty of money,

Wrapped up in a five-pound note.

The owl looked up to see the stars above,

And sang to a small guitar […].”

The Table and the Chair

I.

Said the Table to the Chair,

“You can hardly be aware

How I suffer from the heat,

And from chilblains on my feet!”

If we took a little walk,

We might have a little talk! […]

II.

Said the Chair to the Table,

“Now, you know we are not able!

How foolish you talk,

When you know we cannot walk” […]

Iata si un exemplu de limerick:

There was an Old Person of Slough,

Who danced at the end of a bough;

But they said, “If you sneeze,

You might damage the trees,

You imprudent Old Person of Slough.”

Senzationale sunt poezioarele din Alphabet (I, II)

I

I was an inkstand

Which stood on a table

With a nice pen to write with,

When we are able!

i!

Neat little inkstand!

J

J was a jug,

So pretty and white

With fresh water in it

At morning and night.

j!

Nice little jug!

Ww

W was once a whale,

Whaly

Scaly

Shaly

Whaly

Tumbly-taily

Mighty whale!

E

E was an eagle

Who sat on the rocks

And looked down on the fields

And the far away flocks.

e!

Beautiful Eagle!

Si tare pe gustul nostru sunt si cele din Nonsense Botany:

The Kite Tree

The Kite tree is a fearful and astonishing

vegetable when all the Kites are agitated by

a tremendous wind, and endeavour to 

escape from their strings. The tree does not

appear to be of any particular use to society,

but would be frequented by small boys if

they knew where it grew.

In loc de concluzie, pot sa spun doar ca recomand cu drag aceasta carte, in special copilasilor care sunt interesati de invatarea limbii engleze. Exercitiile de dictie, pe care le pune la dispozitie cu atata generozitate, sunt foarte bine asimilate de catre cei mici si le aduc beneficii multiple.

Faptul ca este si plina de umor si nonsens, ii incanta si mai mult pe copii, care stiti si voi cat de bucurosi sunt cand scapa de imperiul “normalitatii”, al regulilor si normelor de tot soiul.

Weekend frumos si linistit va dorim!

(5 ani si 7 luni)