I Can Hear the Sun

~Is hope enough to accomplish a miracle?~

Chiar daca vara a plecat, noi continuam sa citim si sa invatam despre pasari, de data aceasta focusandu-ne pe magia creata in jurul lungii si istovitoarei calatorii a celor care pleaca inspre tarile calde.

Atunci cand am cumparat aceasta carte scrisa si ilustrata de Patricia Polacco, am simtit ca in jurul ei pluteste un soi de magie – priveam, in nestire, coperta, sclipirea din ochii baietelului si modul in care strange in brate gasca salbatica, lipsita de vedere si simteam un nod in stomac.

Ei, si cand am ajuns impreuna cu M. la finalul ei, plangeam amandoua de emotie, de extaz…

Criticii literari catalogheaza I Can Hear the Sun drept mit modern, care va incanta pe deplin orice copilas ce crede in magie (magia creata de speranta).

Decorul de inceput este unul absolut firesc si natural, Lacului Merritt, aflat in centrul Oakland-ului, California. Acesta devine, pentru unii, loc de visare, pentru altii de odihna, iar pentru cei fara adapost, locuinta. Cel mai probabil, tocmai faptul ca povestea e atat de adanc ancorata in realitatea prezentului, face ca toate anticiparile noastre legate de deznodamant sa fie spulberate in totalitate!

Lake Merrit, a lake right in the middle of Oakland, California, is magic for some, a place of rest for others, and home for many wanderers.

“Throwaway people”, or so they’re called, take up on its benches and call it home. Children play near the water while their tired mothers pull heavy air past their faces with paper fans.

This is a story about a woman called Stephanie Michele, a keeper of the animals at the reserve around the lake. She is the person well acquainted with the secret ways of animals and hurting souls needing a place to just…be.

And this is a story about him.

Patricia Polacco scrie, in stilul ei inconfundabil (plin de curaj nebun) o poveste, in esenta despre prietenie. Insa, ne patrund pana la inima suferinta micutului orfan Fondo, suferinta fizica a gastei oarbe sau situatia extrema in care se afla Mae Marie si Willy Jack, pentru care bancile din jurul lacului reprezinta “patul” pe care dorm noaptea.

Noi, adultii avem adesea impresia ca stim mai multe decat copiii; suntem tentati in permanenta sa ii ocrotim, sa-i sfatuim, sa le dam exemple si modele de urmat – asa face si Stephanie Michele, angajata parcului, care are grija de gastele salbatice ce populeaza lacul.

E marcata de tristetea si singuratatea lui Fondo, care vine zilnic sa admire frumoasele pasari, dar care niciodata nu se plange si nu dezvaluie nimanui faptul ca traieste la orfelinat.

Fondo devine foarte repede mana dreapta a lui Stephanie Michele – amandoi sunt extrem de sensibili, inteligenti si atasati de gastele salbatice. 

Mai mult decat atat, amandoi par sa le inteleaga limba si amandoi stiu sa asculte soarele:

“It talks to me about the hearts of people folk and animals too, especially the ones needing one thing or another.”

Da, Fondo aude si stie sa asculte soarele, iar cand gastele ii promit ca vor veni dupa el, ca sa plece impreuna in tarile calde, nu se indoieste nicio clipa ca acest lucru se va si intampla!

It was the geese, more than aver come to the lake. But they were strangely quiet. There was no honking, no calling between them.

They circled the lake twice, then three times. Finally, as if by command, they glided onto the surface of the lake and shoveled their feet to land on the dark, still water.

Their leader swam to the shore. It was the blind goose. She bowed her head to Fondo, then streched out her neck just as he was reaching out his hand to her.

Fondo turned and looked at Stephanie Michelle. “It’s time to go,” he said.

Nu este pentru prima oara cand va recomand Patricia Polacco si, credeti-ma, ar fi pacat sa nu aveti in biblioteca puilor vostri, cel putin o carte scrisa de ea!

Birds Nature Cards

Oh, cat de mult ne-am fi dorit ca povestea lui Fondo sa tooot continue…

Insa, cum eu nu stiu sa fac magie, m-am gandit ca ii voi mai potoli M-ei dorul de ea citindu-i despre alte pasari salbatice.

Am stat seri la rand privind si minunandu-ne de culorile fabuloase, de aripile spectaculoase ale pasarilor de pe cardurile, Birds (Usborne Nature Cards).

Sunt 30 de carduri (fata-verso), din carton gros si lucios, ce ii dau celui mic informatii legate de pasari de tot soiul.

Ne-am bucurat sa vedem printre carduri si unul ce descrie gasca salbatica, chiar daca cea canadiana:

Canada geese are big water birds.

You’re likely to see them in flocks on lakes and rivers, or grazing in grassy fields.

Listen for their noisy, honking calls, especially while they’re flying.

Baby geese are called goslings. They have fluffy, yellow and brown feathers.

Feathery fact: Canada geese haven’t always lived in the UK. They were brought here as a present for the king more than 300 years ago.

Birds to Colour

Alte clipe minunate le-am petrecut colorand pasarile din Birds to Colour (editura Usborne).

Iubim colectia aceasta de carti de colorat, dupa cum am spus-o in repetate randuri! Coloram, ne minunam de frumusetea pasarilor, dar si invatam lucruri inedite si usor de tinut minte despre ele.

M. este topita dupa papagalul curcubeu (cel de pe coperta cartii), deci va las sa cititi descrierea lui:

Rainbow lorikeets live in the tropical rainforests and woodlands of Australia, Indonesia and Papua New Guinea.

Their vibrant blue, green, yellow and red feathers help them to stay hidden among brightly coloured tropical plants.

They use their sharp beaks to tear fruit apart, such as papaya, mangos and figs.

M. a incercat cariocile si a fost atat de multumita sa observe ca hartia nu se rupe, nu se scamoseaza sau deterioreaza de la umezeala lor.

Nota: Materialele de la editura Usborne le puteti comanda de la Anca, In minunata lume a cartilor, de unde le avem si noi (multumim mult!).

Un sfarsit de saptamana linistit si frumos va dorim!

(5 ani si 9 luni)