A fost odata ca niciodata…

Cand si-a gasit M., sambata dimineata, acest joc superb langa patut, a inceput sa tipe de fericire, iar cand a vazut ce nume are, a tras o concluzie in stilul ei caracteristic: “Mamiiii, a vazut zanuta cartilor cat de harnicuta am fost la citit, iar acum vrea ca eu sa inventez povesti. M-am hotarat, cand voi creste, ma voi face scriitoareee”. 

“Ehei, draga mamei, sa te tot tina naravul asta, i-am raspuns eu si am invitat-o sa “se antreneze” pana atunci.

A fost odata ca niciodata este un joc marca Logis mi-nu-nat, pe care noi l-am primit pentru ne scrie impresiile despre el. 

Ne-a fost oferit de catre magazinul ce il comercializeaza, Abrakadabra.ro, un “locsor” virtual pe care l-am descoperit recent si care mi-a cam taiat rasuflarea – e ticsit cu jocuri splendide si de calitate exceptionala (cum aveam sa ma conving ulterior), iar faptul ca este atat de frumos si clar organizat, pentru mine, ca si cumparator inseamna respect fata de cei care ii calca pragul, multa seriozitate si mai ales incredere totala in produsele pe care le comercializeaza.

Nici eu nu as fi putut alege mai bine un joc pentru M.! 

A fost odata ca niciodata i se potriveste ca o manusa: o indeamna in permanenta sa inventeze povesti, ii provoaca memoria, imaginatia, creativitatea, atentia, iar faptul ca pionul pe care l-a gasit in cutie este o pisicuta, i-a inzecit bucuria primirii jocului.

Ma cunoasteti, stiti deja cat sunt de atenta la detalii, deci nu o sa va mirati daca, inainte de a va povesti cum ne-am jucat, voi descrie putin, exact ca in cazul cartilor pe care le recenzez, “aspectul fizic” al jocului.

~ Cutia acestuia este considerabil de mare si realizata in intregime din carton foarte gros, rezistent si ilustrata in culori vii si frumoase.

~ Apreciez faptul ca, desi este un produs german original, regulile sale de joc sunt traduse si in limba romana, pe o coala de hartie identica celei in germana si engleza (detaliata, culori frumoase, completa).

~ Tabla de joc este in format 3D si sta frumos culcusita direct in cutia jocului – mare atractie acest aspect pentru copii!

~ Zarul si pionul sunt realizate din lemn perfect finisat si frumos pictat.

~ Cele 80 de carti de joc ilustrate sunt si ele foarte rezistente, diverse si foarte frumoase.

~ Nu in ultimul rand, ador povestea prin care ne invita la joaca creatorii lui A fost odata ca niciodata:

Toti jucatorii trebuie sa ajute pisicuta sa ajunga la castelul viselor sale, unde ploua cu branza si curg rauri de lapte, unde sunt nenumarate gheme de lana cu care te poti juca in voie si unde soarele te imbie mereu la tors. Viata in acest castel este un paradis pentru pisici si doar cateva alese pe spranceana sunt invitate aici. Totusi, chiar si dintre acestea, doar cele mai creative, inteligente si mai intelepte pisicute pot ajunge in castel. Doar ele pot crea o poveste neobisnuita folosind cuvinte nemaiauzite si nemaiintalnite despre animale, plante, obiecte si culori. Si, cel mai important este sa nu te lasi zapacit de toate aceste cuvinte, sa faci povestea sa fie mereu interesanta si captivanta.

Da, este un joc similar cuburilor de spus povesti (story cubes), unul foarte antrenant, profund educativ si, cred eu, indragit de toti copiii care adora sa inventeze povesti sau/si carora le plac provocarile ce tin de memorie, atentie, concentrare. 

Asadar, scopul jocului este acela de a compune o poveste cu ajutorul pisicutei si de a aduna cat mai multe carti de joc. Acesta se termina atunci cand pionul-pisicuta ajunge la castel, iar jucatorul care a adunat cele mai multe carti de joc este castigator.

In recomandari citim ca o varsta potrivita pentru acest joc ar fi undeva intre 5 ani jumatate si 6 ani, varste la care este bine sa jucam si noi impreuna cu cei mici. Incepand cu 7 ani copiii pot juca si singuri intre ei.

O partida de joc dureaza aproximativ 30 de minute si la ea pot participa de la 2 pana la 5 jucatori, deci este perfect pentru joaca in familie, dar si cu prietenii, de ce nu, la zile de nastere sau intalniri care se doresc a fi atat distractive, cat si educative.

Stiti deja care este parerea mea privitor la dezvoltarea vorbirii unui copil: aceasta nu se face memorand poezii la nesfarsit sau scriind compuneri pline de clisee lingvistice (fata de care deja am o repulsie organica), ci prin multa lectura si provocare la povestit.

Mi-as dori tare mult sa stiu ca articolul meu a dat o idee si educatorilor/invatatorilor, care poate vor limita putin timpul alocat poeziilor pentru serbari si vor acorda mai mult timp activitatilor de genul acesta.

Noi in compania acestui joc ne-am petrecut weekend-ul si tot asa ne-am inceput noua saptamana.

Am realizat un colaj cu un filmulet in care M. se joaca impreuna cu tati si unul in care croieste o povestioara impreuna cu mami.

Un lucru e cert – M. ne intrece detasat, pe amandoi, atat la capitolul memorie, cat si la cel ce tine de imaginatie…

Dar M. a dat jocului inca o utilitate: ea spune ca se pot tese povesti si de unul singur.

Iata ce povestioara a inventat in dimineata aceasta:

Poate veni iarna, vom sta la caldurica si vom citi multe, multe carti si vom tese multe, multe povesti cu ajutorul lui A fost odata ca niciodata!

Sa aveti o saptamana superba, plina de joaca si numai rasete de copilasi!

Later edit: Pana in data de 28 noiembrie toate jocurile Logis la pret redus cu 10%, inclusiv jocul “A fost odata ca niciodata…”.

(5 ani si 10 luni)