Elefantii (2)

Elefantii – puzzle

A doua noastra joaca pe tema elefanteilor se invarte in jurul acestei minunate carti cu 5 puzzle-uri si informatii tot pe intelesul celor mici, Elefantii – puzzle, care vad ca acum se vinde pe elefant.ro la pachet cu o alta carte. Din aceeasi serie, noi am lucrat (aici) pe cartea Delfinii – puzzle.

Informatiile din aceasta carte sunt formulate pentru copii ceva mai maricei decat M., dar noua pentru puzzle-uri ne trebuia cel mai mult, pana la urma.

Si…ne-am apucat de facut puzzle-uri cu elefantei!!!

Elefantelul din … sare

Da, se pare ca am facut o manie pentru sare colorata, dar vad ca si M-ei ii place atat de mult! In lipsa de nisip foarte fin, folosim sarea (o cumpar la pungi de cate 1/2 de kg, la pretul de 2,2 ron, ceea ce mi se pare chiar foarte bine, ca doar nu folosim cu tonele). 

Si pentru activitatea de azi am vopsit-o din timp si lasat-o la uscat bine de tot (colorantul alimentar Wilton in folosesc, care se pare ca nu dizolva sarea).

Am printat imaginea unui elefant (pe o coala de carton alb), i-am dat M-ei un betigas pentru frigarui si am rugat-o “sa imbrace” elefantul in sare, folosindu-se de degetele si de acel betigas. A incantat-o la culme increderea pe care i-am acordat-o in manuirea noului “instrument”, de care in alte ocazii si fara stricta mea observatie nu are voie sa se atinga.

S-a straduit, s-a chinuit, pana la urma a cerut si ajutorul lui mami (la codita si picioare), dar sunt mandra de ea (nu ma interesa in mod deosebit rezultatul final, ci faptul ca am mai adaugat un punct la capitolele cultivarea rabdarii, a motricitatii fine). Nu ma asteptam sa aiba atata rabdare, insa.

Recunosc, initial pregatisem adeziv lichid, pe care ma gandeam sa o las sa-l intinda singura cu pensula, dupa care sa o rog sa preseze sarea si sa o lasam la uscat pentru a avea un tablou in miniatura. 

M-am razgandit, insa, cand mi-am dat seama ca e mult mai bine asa…adezivul s-ar fi uscat repede,  iar M. nu ar fi avut timp sa se joace cu sarea, sa o “modeleze”, sa o mute cu betigasul de colo, pana colo, cum a facut pana la urma. In plus, dupa ce am terminat, sarea am asezat-o inapoi in punguta, conturul elefantului, la activitatile cu elefantei, si vom putea relua jocul ori de cate ori vom dori.

Lectura

Lectia noastra de azi ar fi fost incompleta fara putina lectura inainte de somnic.

Le multumesc mamicilor care mi-au oferit ieri multe idei minunate in acest sens: de la draga noastra Alina am primit link-urile cu Poveste despre elefanti si detaliile nesemnificative ale vietii (o puteti citi online, aici) si pe cel cu Povestea unui elefant curios (la fel, o puteti lectura aici), poveste pe care noi o avem in cartea Povesti cu animale (despre care am mai scris aici, la punctul 2), sub numele De ce are elefantul trompa?

De la Coca (Ursuleti nazdravani) am primit ideea de a viziona desenele animate cu Dumbo.

Iar o alta mamica tare draguta ne propunea ieri sa face “un exercitiu de empatie”, pe poezioara semnata Constanta Buzea, Gandeste-te la elefant, pe care o puteti citi pe blogul ei (aici), dar si in colectia de carticele pe care o gasiti aici si pe care mi-a semnalat-o Andru, si ea prietena draga deja.

Gandeste-te la elefant

Copilul meu, cînd eşti bolnav,

Când ţi-e urât sau când eşti trist

Gândeşte-te la elefant.

Un elefant, copil, un pui

Se rătăcise de ai lui

Într-o pădure tropicală

Unde e cald şi zăpuşeală.

Era fricos şi-i era sete

Şi căuta o apă rece

Să bea din ea, nu să se-nnece

Să facă baie pe-ndelete

Curat şi răcorit să plece

Şi elefanţii să-l aştepte

La marginea pădurii drepte

Să-l certe că s-a rătăcit,

Să-l dojenească şi să-l ierte.

Oricât de trist eşti tu, băiete,

Să înţelegi ce rău te simţi

Când în pădure ţi-este sete

Şi eşti departe de părinţi.

Mult spor la joaca sa aveti si voi!